Pana Cristina Iuliana- Retete

BRUMAR

BRUMAR

No Comments
  • Provocarea minunată @Traditie si gastronomie romaneasca inițiată de Gina Bradea, mai bine zis:http://pofta-buna.com/traditie-si-gastronomie-romaneasca-2/ ce ne propune și îndeamnă să gătim românește și să descriem tradițiile și obicieiurile noastre, a fost găzduită în luna noiembrie de Cretu Veronica și blog-ul ei minunat blog: http://laverainbucatarie.blogspot.ro/2015/11/traditie-si-gastronomie-romaneasca.html.
  • Cu mare întârziere am adus și artioclul aferent lunii lui Brumar. Să vă fie de folos, anul viitor!
    1 Brumar 
    Luna lui Brumar reprezintă îmbinarea dintre promoroacă, brumă şi căldura provenită din vin, fiind perioada în care „licoarea magică” fermentează şi se limpezeşte. Din acest motiv, în limbajul popular, acestei luni i se mai spune Vincer sau Vinar.
    2 Brumar 
    Majoritatea sărbătorilor populare sunt dedicate îmblânzirii lupilor, strigoilor sau altor fiinţe malefice, deoarece timpul pare că îmbătrâneşte în apropierea iernii.
     3 Brumar
    „Adevărul iese la suprafață ca untdelemnul deasupra apei.”[1]
     4 Brumar
    „Decât să mănânci pâine cu unt şi să te uiţi în pământ, mai bine mănâncă pâine cu sare şi uită-te la soare.”[2]
    5 Brumar
    ”În noiembrie îşi cumpără şi soarele cojoc.”[3]
     6 Brumar 
    Conform tradiţiei, dacă un suferind va bea apă din mâna unui om numit Mihai, se va vindeca, deoarece Arhanghelul Mihail îşi spală sabia după ce curmă firul vieţii.
     7 Brumar
     Se spune că întotdeauna în aceste zile gerul e ţinut în frâu de Sf. Mihail, vremea e frumoasă, aproape ca de vară, aceste zile calde se numesc în popor „vara iernii”.
     8 Brumar
     În această zi sunt celebraţi Sfinţii Mihail şi Gavriil, mediatori între Dumnezeu şi lumea pământească. Conform credinţei populare, atunci când cineva e bolnav, Arhanghelul Mihail se afla cu siguranţă lângă ei, dacă va sta lângă capul bolnavului, acesta va trece peste boală, dar dacă va sta la picioarele patului, acesta va trece în nefiinţă.
     9 Brumar
     În unele zone din România, arhanghelii sunt consideraţi patronii turmelor de oi, fiind sărbătoriţi două zile la rând, iar ca să afle cum se va înmulţi turma peste 21 de săptămâni, perioada oilor de gestaţie, se prepară o turtă din mălai, numită turta Arieţilor. Aceasta se va arunca în mijlocul turmei, iar dacă va cădea cu faţa în sus, e semn bun, oile vor avea mulţi miei, dacă va cădea cu faţa în jos, va fi semn rău.
     10 Brumar
     Arhanghelul Gavriil, faţă de ceilalţi îngeri, pe lângă aripi şi săbii, are cheile raiului, numele său fiind echivalent cu „Dumnezeu este războinic.”
     11 Brumar
     Arhanghelii Mihail şi Gavriil sunt celebraţi şi pentru că „sunt păzitorii oamenilor de rele, de la naştere şi până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora”[4]. În credinţa populară ei sunt prezenţi la Judecata de Apoi, purifică conştiinţele şi pregătesc oamenii pentru naşterea Domnului la 25 decembrie, când speranţa lor este mult mai mare decât în restul anului.
     12 Brumar
     De la mijlocul lui noiembrie şi până la începutul primăverii se deschide sezonul şezătorilor, care de obicei sunt organizate în casa cea mai mare a unei gazde, unde se întâlnesc fete şi feciori. Fetele învaţă să coasă, să ţeasă, să toarcă sau să împletească. În acest timp se spun poveşti, pilde, ghicitori sau se cântă.
     13 Brumar
     În zilele frumoase de toamnă, sezătorile se pot organiza şi în natură. Tinerii se strâng în jurul focului de tabără, uneori chiar la marginea unei ape. Şezătorile au avut, şi încă au, un rol important în păstrarea şi transmiterea tradiţiilor şi a creaţiei populare.
     14 Brumar
     Anual, în această zi se celebrează Lăsata Secului de Crăciun. Postul de Crăciun are un rol important în viaţa românilor, având rolul de a-i pregăti pe credincioşi pentru Sărbătoarea Naşterii Domnului. Fiind ultima zi în care se poate mânca din belşug, se adună în jurul mesei familia, rudele şi vecinii, care se înfruptă din bucate alese: ciorbe, fripturi, plăcinte şi vin.
     15 Brumar
     Filipii de Toamnă sunt apărătorii de toate cele rele, în tradiţia populară. Se spune că în această zi se lasă resturile de la petrecerea de Lăsata Secului, păsărilor cerului, pentru a le îmbuna să nu strice recoltele din anul care urmează.
     16 Brumar
    Şezătorile începeau după terminarea muncilor agricole de toamnă, de Lăsata Secului, şi durau până la Sărbătoarea Crăciunului, cu o pauză până la Bobotează, continuând apoi până la Câşlegile de iarnă.
     17 Brumar
     Pentru a se feri de rele, ţăranii ung tocurile uşilor şi ferestrelor cu usturoi, şi întorc toate vasele cu gura în jos, ca să nu aibă unde să se ascundă spiritele rele din acesată perioadă a anului. Oamenii aprind focuri şi fac zgomote puternice, ţipete, chiar şi împuşcături pentru a le alunga.
     18 Brumar
     În toate zile de sărbătoare închinate lupilor, Filipii de Iarnă şi de Toamnă, Filipul cel Mare şi Sf. Andrei, se evită pronunţarea cuvântului „lup”, în caz contrar el va ataca negreşit turmele de oi sau cirezile de vite peste iarnă.
     19 Brumar
     Odată cu venirea iernii, lupii se apropie din ce în ce mai mult de gospodării, aşa că, lângă coşurile de fum, se atârnă câte o secure sau un topor, ca lupii să nu poată intra pe acolo.
     20 Brumar
     „Ajută celui slab ca să nu iei, în urmă, povara lui asupra ta.”[5]
     21 Brumar
     În credinţa populară, în această zi iarna se întâlneşte cu vara, cerul se deschide şi animalele pot vorbi între ele.
    Este sărbătoarea de Ovidenie, în care nu e bine să se doarmă noaptea, ci să se stea de veghe la lumânare.
     22 Brumar
     Tot în această perioadă se celebrează Filipul cel Şchiop sau Filipul cel Mare, reprezentând o divinitate străveche a lupilor. În noaptea aceasta se spune că umblă strigoii nestingheriţi, de aceea se ung toate locurile care oferă deschidere spre exterior cu usturoi, iar pentru a proteja turmele de animale, trebuie evitate activităţile de prelucrare a lânii.
     23 Brumar
     De Ovidenie se fac praznice şi se împart pomeni pentru copiii trecuţi în nefiinţă nebotezaţi şi pentru cei care au sfârşit fără lumănare. Uleiul şi făina se sfinţesc în aceste zile şi se folosesc pentru prepararea mâncării din această perioadă de post, accentuâdu-se curăţirea trupului şi sufletului în perioada de post.
     24 Brumar
     ”Orice ești, oricum ești, oriunde ești, adu-ți aminte că ești om”[6]
     25 Brumar
     În această zi lupul îşi vede coada, deoarece primeşte în dar, doar o dată pe an, puterea de a-şi îndoi gâtul. E ziua când lupii se strâng în haite de câte doisprezece şi nu se despart decât în ziua de Bobotează. 
    26 Brumar 
    Prin părţile Covurului, în ziua de Sf. Andrei fiecare localnic trebuie să mănânce covaşă, ca să fie ferit de strigoi.
    Copiii iau rămurele din pomii fructiferi (meri, cireşi, pruni, peri) şi le pun într-un borcan de apă, aproape de căldură, ca să înmugurească şi să înflorească până la Sf. Vasile, ca să le poată folosi drept sorcove, pentru a-şi sorcovi părinţii şi neamurile de Anul Nou.
     27 Brumar
     Sf. Andrei este patronul meseriilor, se celebrează pentru bunul mers al vieţii şi al treburilor. În zilele premergătore sărbătoririi Sf. Andrei, nu se lucrează decât doar după prânz, ca iarna care va sosi să fie blândă, gerul slab, dar cu multă zăpadă ca să aducă belşug.
     28 Brumar
     În această zi femeile se strâng mai multe într-o gospodărie şi fac covaşă, adică făină de mălai şi de grâu, muiată în apă caldă, pe care apoi o fierb şi o mănâncă.
     Covaşa se împarte prin vecini cu strachina sau oala. Pomana aceasa se face pentru ca vacile să fie lăptoase, iar laptele să fie smântânos.
     29 Brumar
     Sf. Andrei mai este supranumit şi Andrei Pescarul, deoarece a ajutat pescarii necăjiţi să prindă mult peşte. Se spune că în această zi începe adevărata iarnă, lupii se adună în haite, care nu se despart până la Bobotează, şi coboară de la munte.
     30 Brumar
     În această zi, în multe zone din România se împletesc câte trei rămurele din diferiţi pomi roditori pentru fiecare membru al gospodăriei, se pun într-un vas cu apă, la temperatură potrivită, ca să înmugurească. Mănunchiul celui care înverzeşte sau măcar înmugureşte, e norocos în anul următor. Cu aceste împletituri copiii merg la sorcovit în dimineaţa zilei de 1 ianuarie.

    BIBLIOGRAFIE:
    [1] Proverb românesc
    [2] idem
    [3] idem
    [4] http://www.centrul-cultura-traditionala.ro
    [5] Proverb românesc
    [6] Proverb românesc

(Visited 91 times, 1 visits today)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

1 2 3 4 5

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.