Pana Cristina Iuliana- Retete

Provocari

Provocarea MisteryBox

No Comments

MistteryBox continuăăă;) Luna iunie gazdă a fost Rocsy http://rocsyinbucatarie.blogspot.ro/2016/05/provocarea-misterioasa-lunii-iunie-2016.html, ce a propus o listă faină și un ingredient minunattt : Ciresele, care sunt vedetele. pe lângă ele a mai adus în coșul cu bunătăți:

  • ciocolata alba;
  • crema de branza/ branza de vaci/ urda;
  • piscoturi/ biscuiti;
  • arahide/ alune/ migdale/ fistic;
  • menta verde;
  • oua;
  • lapte;
  • unt;
  • faina;
  • zahar/ indulcitor;
  • amaretto;
  • cacao;
  • esente, praf de copt si alte mirodenii de genul asta.

Într-un final apoteotic, am reușit să aduc și eu un desert bunicel, care nu prea a respectat toate ”direcțiunile”, dar așa de o notă 6 spre 7, cred că se încadrează. Mulțumesc Roscy pentru provocare :-* Rețeta o gasiți aici: http://retete.panacris.ro/recipes/cosulete-cu-cirese-si-crema-de-branza/

Dor de vacanțăăăă și răcoareeee! ;)

No Comments
  • Daaaa, în urmă cu vreo 4 ani, am traveresat TransAlpina 😉 Și am poposit într-o zi la Mănăstirea Arnota, undeva la prânz. S-a nimerit să fie zi de post. Am  savurat cele mai bune preparate de post, iar acum, am reeditat legumele savurate.
  • Alin, adică CrockPot-ul m-a ajutat deplin să obțin acel gust minunat, savurat în acel loc mirific. Spor și poftă bună! rețeta o găsiți aici: http://retete.panacris.ro/recipes/legume-de-vara-coapte/

Parada Weekend cu spor – Noiembrie

No Comments
O nouă lună, o nouă provocare. Pentru luna noiembrie am primit cu mare drag și plăcere propunerea să fiu gazdă în provocarea ”Weekend”  cu spor inițiată de, Stefania Anastasiu, mai bine zis Stefyharnicuta 😉 cu al său minunat blog: http://www.stefyharnicutza.blogspot.ro/2013/12/weekend-cu-spor.html
Am propus următoarele secțiuni:
Fetele s-au  mobilizat și au adus preparate minunate.
Lulu,  Lubita Iancu, a dus o ciocolatoasă, tare apetisanta:
Pe Sidy, Sidonia Toncean , am cucerit-o cu plăcinta sfărâmată cu brânză, n-a rezsitat tenației și a ”executat-o”
Mony’s adică Monica Horoiu a adus o negresă de ”dulce”, minunată.
Stefy, Stefania Anastasiu, a preparat savuroși cartofi duchesse, simplu, rapid și de efect.
Simona, Simona’s World, mereu pe fugă, a avut răgazul să prepare un gustos pate de casă.
Iar eu am reeditat, chifteluțele din orez, ce m-au cucerit.

 

Mulțumesc Stefania Anastasiu, pentru minunata provocare. Multumesc fetelor pentru implicare, și prepararea bucatelor. Sper să mai reveniți în vizită pe blog-ul meu din când în când :D. Să aveți o lună Decembrie cu mult spor în tot ceea ce vă propuneți.

BRUMAR

No Comments
  • Provocarea minunată @Traditie si gastronomie romaneasca inițiată de Gina Bradea, mai bine zis:http://pofta-buna.com/traditie-si-gastronomie-romaneasca-2/ ce ne propune și îndeamnă să gătim românește și să descriem tradițiile și obicieiurile noastre, a fost găzduită în luna noiembrie de Cretu Veronica și blog-ul ei minunat blog: http://laverainbucatarie.blogspot.ro/2015/11/traditie-si-gastronomie-romaneasca.html.
  • Cu mare întârziere am adus și artioclul aferent lunii lui Brumar. Să vă fie de folos, anul viitor!
    1 Brumar 
    Luna lui Brumar reprezintă îmbinarea dintre promoroacă, brumă şi căldura provenită din vin, fiind perioada în care „licoarea magică” fermentează şi se limpezeşte. Din acest motiv, în limbajul popular, acestei luni i se mai spune Vincer sau Vinar.
    2 Brumar 
    Majoritatea sărbătorilor populare sunt dedicate îmblânzirii lupilor, strigoilor sau altor fiinţe malefice, deoarece timpul pare că îmbătrâneşte în apropierea iernii.
     3 Brumar
    „Adevărul iese la suprafață ca untdelemnul deasupra apei.”[1]
     4 Brumar
    „Decât să mănânci pâine cu unt şi să te uiţi în pământ, mai bine mănâncă pâine cu sare şi uită-te la soare.”[2]
    5 Brumar
    ”În noiembrie îşi cumpără şi soarele cojoc.”[3]
     6 Brumar 
    Conform tradiţiei, dacă un suferind va bea apă din mâna unui om numit Mihai, se va vindeca, deoarece Arhanghelul Mihail îşi spală sabia după ce curmă firul vieţii.
     7 Brumar
     Se spune că întotdeauna în aceste zile gerul e ţinut în frâu de Sf. Mihail, vremea e frumoasă, aproape ca de vară, aceste zile calde se numesc în popor „vara iernii”.
     8 Brumar
     În această zi sunt celebraţi Sfinţii Mihail şi Gavriil, mediatori între Dumnezeu şi lumea pământească. Conform credinţei populare, atunci când cineva e bolnav, Arhanghelul Mihail se afla cu siguranţă lângă ei, dacă va sta lângă capul bolnavului, acesta va trece peste boală, dar dacă va sta la picioarele patului, acesta va trece în nefiinţă.
     9 Brumar
     În unele zone din România, arhanghelii sunt consideraţi patronii turmelor de oi, fiind sărbătoriţi două zile la rând, iar ca să afle cum se va înmulţi turma peste 21 de săptămâni, perioada oilor de gestaţie, se prepară o turtă din mălai, numită turta Arieţilor. Aceasta se va arunca în mijlocul turmei, iar dacă va cădea cu faţa în sus, e semn bun, oile vor avea mulţi miei, dacă va cădea cu faţa în jos, va fi semn rău.
     10 Brumar
     Arhanghelul Gavriil, faţă de ceilalţi îngeri, pe lângă aripi şi săbii, are cheile raiului, numele său fiind echivalent cu „Dumnezeu este războinic.”
     11 Brumar
     Arhanghelii Mihail şi Gavriil sunt celebraţi şi pentru că „sunt păzitorii oamenilor de rele, de la naştere şi până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora”[4]. În credinţa populară ei sunt prezenţi la Judecata de Apoi, purifică conştiinţele şi pregătesc oamenii pentru naşterea Domnului la 25 decembrie, când speranţa lor este mult mai mare decât în restul anului.
     12 Brumar
     De la mijlocul lui noiembrie şi până la începutul primăverii se deschide sezonul şezătorilor, care de obicei sunt organizate în casa cea mai mare a unei gazde, unde se întâlnesc fete şi feciori. Fetele învaţă să coasă, să ţeasă, să toarcă sau să împletească. În acest timp se spun poveşti, pilde, ghicitori sau se cântă.
     13 Brumar
     În zilele frumoase de toamnă, sezătorile se pot organiza şi în natură. Tinerii se strâng în jurul focului de tabără, uneori chiar la marginea unei ape. Şezătorile au avut, şi încă au, un rol important în păstrarea şi transmiterea tradiţiilor şi a creaţiei populare.
     14 Brumar
     Anual, în această zi se celebrează Lăsata Secului de Crăciun. Postul de Crăciun are un rol important în viaţa românilor, având rolul de a-i pregăti pe credincioşi pentru Sărbătoarea Naşterii Domnului. Fiind ultima zi în care se poate mânca din belşug, se adună în jurul mesei familia, rudele şi vecinii, care se înfruptă din bucate alese: ciorbe, fripturi, plăcinte şi vin.
     15 Brumar
     Filipii de Toamnă sunt apărătorii de toate cele rele, în tradiţia populară. Se spune că în această zi se lasă resturile de la petrecerea de Lăsata Secului, păsărilor cerului, pentru a le îmbuna să nu strice recoltele din anul care urmează.
     16 Brumar
    Şezătorile începeau după terminarea muncilor agricole de toamnă, de Lăsata Secului, şi durau până la Sărbătoarea Crăciunului, cu o pauză până la Bobotează, continuând apoi până la Câşlegile de iarnă.
     17 Brumar
     Pentru a se feri de rele, ţăranii ung tocurile uşilor şi ferestrelor cu usturoi, şi întorc toate vasele cu gura în jos, ca să nu aibă unde să se ascundă spiritele rele din acesată perioadă a anului. Oamenii aprind focuri şi fac zgomote puternice, ţipete, chiar şi împuşcături pentru a le alunga.
     18 Brumar
     În toate zile de sărbătoare închinate lupilor, Filipii de Iarnă şi de Toamnă, Filipul cel Mare şi Sf. Andrei, se evită pronunţarea cuvântului „lup”, în caz contrar el va ataca negreşit turmele de oi sau cirezile de vite peste iarnă.
     19 Brumar
     Odată cu venirea iernii, lupii se apropie din ce în ce mai mult de gospodării, aşa că, lângă coşurile de fum, se atârnă câte o secure sau un topor, ca lupii să nu poată intra pe acolo.
     20 Brumar
     „Ajută celui slab ca să nu iei, în urmă, povara lui asupra ta.”[5]
     21 Brumar
     În credinţa populară, în această zi iarna se întâlneşte cu vara, cerul se deschide şi animalele pot vorbi între ele.
    Este sărbătoarea de Ovidenie, în care nu e bine să se doarmă noaptea, ci să se stea de veghe la lumânare.
     22 Brumar
     Tot în această perioadă se celebrează Filipul cel Şchiop sau Filipul cel Mare, reprezentând o divinitate străveche a lupilor. În noaptea aceasta se spune că umblă strigoii nestingheriţi, de aceea se ung toate locurile care oferă deschidere spre exterior cu usturoi, iar pentru a proteja turmele de animale, trebuie evitate activităţile de prelucrare a lânii.
     23 Brumar
     De Ovidenie se fac praznice şi se împart pomeni pentru copiii trecuţi în nefiinţă nebotezaţi şi pentru cei care au sfârşit fără lumănare. Uleiul şi făina se sfinţesc în aceste zile şi se folosesc pentru prepararea mâncării din această perioadă de post, accentuâdu-se curăţirea trupului şi sufletului în perioada de post.
     24 Brumar
     ”Orice ești, oricum ești, oriunde ești, adu-ți aminte că ești om”[6]
     25 Brumar
     În această zi lupul îşi vede coada, deoarece primeşte în dar, doar o dată pe an, puterea de a-şi îndoi gâtul. E ziua când lupii se strâng în haite de câte doisprezece şi nu se despart decât în ziua de Bobotează. 
    26 Brumar 
    Prin părţile Covurului, în ziua de Sf. Andrei fiecare localnic trebuie să mănânce covaşă, ca să fie ferit de strigoi.
    Copiii iau rămurele din pomii fructiferi (meri, cireşi, pruni, peri) şi le pun într-un borcan de apă, aproape de căldură, ca să înmugurească şi să înflorească până la Sf. Vasile, ca să le poată folosi drept sorcove, pentru a-şi sorcovi părinţii şi neamurile de Anul Nou.
     27 Brumar
     Sf. Andrei este patronul meseriilor, se celebrează pentru bunul mers al vieţii şi al treburilor. În zilele premergătore sărbătoririi Sf. Andrei, nu se lucrează decât doar după prânz, ca iarna care va sosi să fie blândă, gerul slab, dar cu multă zăpadă ca să aducă belşug.
     28 Brumar
     În această zi femeile se strâng mai multe într-o gospodărie şi fac covaşă, adică făină de mălai şi de grâu, muiată în apă caldă, pe care apoi o fierb şi o mănâncă.
     Covaşa se împarte prin vecini cu strachina sau oala. Pomana aceasa se face pentru ca vacile să fie lăptoase, iar laptele să fie smântânos.
     29 Brumar
     Sf. Andrei mai este supranumit şi Andrei Pescarul, deoarece a ajutat pescarii necăjiţi să prindă mult peşte. Se spune că în această zi începe adevărata iarnă, lupii se adună în haite, care nu se despart până la Bobotează, şi coboară de la munte.
     30 Brumar
     În această zi, în multe zone din România se împletesc câte trei rămurele din diferiţi pomi roditori pentru fiecare membru al gospodăriei, se pun într-un vas cu apă, la temperatură potrivită, ca să înmugurească. Mănunchiul celui care înverzeşte sau măcar înmugureşte, e norocos în anul următor. Cu aceste împletituri copiii merg la sorcovit în dimineaţa zilei de 1 ianuarie.

    BIBLIOGRAFIE:
    [1] Proverb românesc
    [2] idem
    [3] idem
    [4] http://www.centrul-cultura-traditionala.ro
    [5] Proverb românesc
    [6] Proverb românesc

RĂPCIUNE 

No Comments
  • Gazda lunii SEPTEMBRIE în provocarea lansată de Gina Bradea, adică: http://pofta-buna.com/traditie-si-gastronomie-romaneasca-2/, este draga de Liliana Toma, cu al său minunat blog http://liligospodini.blogspot.ro/2015/09/traditie-si-gastronomie-romaneasca.html. Aduc în ultima zi a lunii, articolul despre tradiții și obiceuri românești, știute sau neștiute din luna lui Răpciune. Sper să vă încânte noul meu articol! Să vă fie de folos în ceilalți ani, deoarece tradițiile și obiceiurile nu se schimbă.
  • 1 Răpciune
  • Tradiţia populară spune că Simion Stâlpnicul stă tot pe un stâlp, într-un picior, ţine cerul şi pământul cu mâinile ca să nu se prăbuşească. Din această cauză, dacă nu i se cinsteşte această zi, poate provoca cutremure şi poate elibera vânturile mari dintr-un butoi.
  • În această zi celor care lucrează le pot înţepeni picioarele sau chiar se pot transforma într-un stâlp de piatră.
  • 2 Răpciune
  • Se spune că, dacă larvele de pe spatele frunzelor de stejar încă au aripi, anul viitor va fi unul roditor. În caz că acestea s-au transformat în insectă şi a zburat, anul care vine va fi unul secetos.
  • Şi dacă încă nu s-au ascuns sub pămân insectele roşii, numite popular „Văcuţele Domnului”, anul viitor va fi o recoltă bogată în usturoi.
  • 3 Răpciune
  • Septembrie în viața satului tradițional, se află la hotarul dintre moarte și renaștere, închizând un ciclu și deschizând drumul pregătirilor pentru o nouă viață. Luna este împărțită în patru săptămâni: Săptămâna Sântămăriei Mici, Săptămâna Strugurilor, Săptămâna Averii și Săptămâna lui Mioi.[1]
  • 4 Răpciune
  • „Tot omul are un dar şi un amar, dar unde prisoseşte darul, nu se mai bagă în seamă amarul”.[2]
  • 5 Răpciune
  • „Oala împrumutată nu o vezi curată niciodată”.[3]
  • 6 Răpciune
  • Se spune că atunci când Adam a fost alungat din Rai, a primit un hârleţ pentru a lucra pământul, iar Eva o cociorvă şi o frică pentru a putea avea grijă de bucătărie. Cociorva e nelipsită în casele ţăranilor, cu ea se scoate jarul din cuptor, el fiind inima bucătăriei tradiţionale româneşti.
  • 7 Răpciune
  • Luna septembrie este numită Răpciune, Brumărel, sau Brumar cel mic, denumiri prevestitoare ale frigului ce va aduna oamenii în jurul sobei: „În Răpciuni copiii cad pe tăciuni”[4]. Numele de vinimeriu, viniceriu sau viniţel sunt legate de culesul viilor şi facerea vinului. În unele zone i se mai spune „Cumpănă”, pentru că zilele se potrivesc cu nopţile.
  • 8 Răpciune
  • Arhanghelul Gabriel a anuţat naşterea Fecioarei Maria, după ce Ana şi Ioachim s-au rugat îndelung la Duhul Sfânt să nu-i lase fără urmaşi. Deşi ei au fost ironizaţi de comunitate pentru că nu puteau avea copii, nu şi-au lepădat credinţa în Dumnezeu şi nici nu au renuţat la viaţa lor virtuoasă, rugându-se în cotinuare. Tradiţia spune că în al cincizecilea an al căsătoriei lor, după 40 de zile de post, Ioachim a primit semnul de la Dumnezeau că vor avea urmaşi, pe Maria, care, în traducere simbolică, înseamnă spuma mării.
  • 9 Răpciune
  • Fecioara Maria este considerată pro-tectoarea tuturor femeilor, în mod special al fetelor necăsătorite, a femeilor însărcinate, a mamelor şi a tuturor care cred în puterea lui Dumnezeu.
  • Se spune că, dacă femeile vor găti în ziua de Sf. Mărie Mică, vor arde mâncarea sau, în cel mai rău caz, vor opări copiii din greşeală cu mâncare, iar bărbaţii se vor accidenta rău dacă vor munci în gospodărie.
  • 10 Răpciune
  • Acum se marchează sfârşitul verii, românii nu aprind focul în vatră deoarece se spune că acest lucru ar aduce ghinion şi boală. În această perioadă încep muncile agricole, semănatul grâului, secarei şi al orzului, culesul viilor, bătutul nucilor, doar astfel vor avea rod anul viitor, se jupuiesc ulmii (coaja va fi folosită primăvara la legatul viţei-de-vie).
  • 11 Răpciune
  • Munca arată destoinicia omului, ca focul mirosul tămâiei.”[5]
  • 12 Răpciune
  • Se spune că, dacă vor înflori scaieţii în luna lui Răpciune, va fi o toamnă lungă şi călduroasă. Dar, dacă rândunelele vor pleca devreme, va fi o iarnă aspră.
  • 13 Răpciune
  • Dacă tună şi fulgeră în această perioadă, în luna lui Făurar din următorul an va fi zăpadă multă, iar anul va fi mănos.
  • 14 Răpciune
  • „Ziua şarpelui” sau „Ziua Crucii” este marcată prin faptul că toate buruienile, florile, reptilele şi insectele întră în pământ ca să aştepte iarna. În trecut, anul era împărţit în două anotimpuri, vara, cu începere de Alexii (17 martie), şiiarna, ce vine odată cu închiderea pămân-tului, de Ziua Crucii (14 septembrie). Se mai spune că aceasta este ziua în care florile vorbesc între ele, ştiind că apoi se vor usca. Ziua Crucii este o zi prielnică pentru culegerea plantelor de leac, dar şi culesul viilor începe tot acum, de-aceea ziua poartă şi denumirea de „Cârstovul viilor”.[6]
  • 15 Răpciune
  • Datorită faptului că şarpele îşi schimbă pielea, este considerat, în mitologia noastră, simbolul renaşterii ciclice a naturii, a vieţii care se înnoieşte.
  • Se spune că înaintea Zilei Crucii, toţi şerpii se adună pe un munte şi fac o mărgică, o piatră nestemată, bună de leac pentru toate bolile, apoi o bagă sub pământ. Se mai spune că, dacă un şarpe a muşcat un om sau animal, nu-l mai primeşte pământul, rătăceşte în toate părţile, muşcând orice om sau animal îi va ieşi în cale.
  • 16 Răpciune
  • Conform credinţei populare, atingerea tainelor şi a cunoaşterii absolute o poate avea doar cel care va mânca din carnea şarpelui.
  • 17 Răpciune
  • Se spune că dacă Răpciune e cald, Brumărel va fi rece și umed.
  • 18 Răpciune
  • Cel ce nu lucrează ziua, flamanzeste noaptea.”[7]
  • 19 Răpciune
  • Conform tradiţiei, primul must care se stoarce, se dă ca ofrandă în ulcele noi. De asemenea, se toarnă pentru răposaţi primul must stors, iar după prima zi de cules se dă o petrecere, considerată un pas spre împăcarea cu cei trecuţi în nefiinţă.
  • 20 Răpciune
  • Timp de o săptămână de la primul stors de must, urmează seară de seară petreceri, ultima fiind un adevărat ospăţ îmbelşugat, care ţine până dimineaţă. În zonele viticole mari, erau chemate la lucru cuplurile tinere căsătorite, fapt ce le dădea posibilitatea să primească, din partea boierilor înstăriţi, pământ drept răsplată.
  • 21 Răpciune
  • Conform tradiţiei, în luna aceasta este „timpul” pentru gândul de sănătate, de prosperitate şi, între Sf. Mărie şi Ziua Crucii, ţăranii verifică livezile şi grădinile pentru a vedea ce e copt şi pregătit de cules.
  • 22 Răpciune
  • Târgul tradiţional al Cepei de la Asuaju de Sus, din Maramureş, celebrează în fiecare an, prin mâncăruri, băuturi specifice zonei, muzică şi voie bună, recoltele bogate de ceapă albă şi roşie din acel an. Cu cât este petrecerea mai mare, cu atât belşug va veni şi noul an.
  • 23 Răpciune
  • Mai bine țăran în picioare decât boier în genunchi.”
  • [8]
  • 24 Răpciune
  • Teclele sunt celebrate în această zi cu mare grijă şi teamă, deoarece ele pot provoca incendii şi ar putea îndruma lupii sau animalele sălbatice spre turmele de oi, vaci sau chiar gospodării. În general, nu se folosesc unelte ascuţie, nu se macină grăunţele, cositul este interzis, nu se merge în pădure după lemne, nici măcar nu se mătură în casă.
  • 25 Răpciune
  • Teclele erau sărbătorite şi în Zilele Berbecarilor (26-29 septembrie), de teamă ca lupii să nu atace berbecii în apropierea împerecherii oilor (14 octombrie – Slobozitul berbecilor sau Nunta oilor)[9].
  • 26 Răpciune
  • În zonele pastorele, în zilele de sărbă-toare, în care forţele distrugătoare puteau fi domolite doar prin interdicţii severe de muncă, nici măcar prelu-crarea lânii şi a pieilor nu era permisă.
  • 27 Răpciune
  • Pentru români, când masa e plină cu de toate, ea râde şi toată lumea este fericită. Ţăranii mâncau odinioară trei mese pe zi, punctele de reper fiind mişcarea soarelui pe cer, masa nu era niciodată goală, păstrându-se pe ea în permanenţă sarea şi pâinea.
  • 28 Răpciune
  • În această perioadă se culeg fructele iernatice, ele se adună cu mâna şi se sortează după mărime şi aspect. Înainte de a le pune la păstrare în piviniţă, se lasă la soare pentru a ieşi umezeala din ele.
  • Se spune că, dacă „eşti zgârcit la semănat, te vei căi la secerat!”
  • 29 Răpciune
  • În livezi pomii pitici se curăţă de frunzele dese, se fac gropi pentru pomii care vor fi altoiţi, iar acolo unde iarba s-a uscat şi pârjolit, se seamănă sămânţă de iarbă nouă şi flori de fân.
  • 30 Răpciune
  • Dacă mai sunt flori în câmp, livezi şi grădini, stupii nu se duc la iernat, ca albinele să mai poată aduna polenul florilor de toamnă.
    BIBLOGRAFIE:
  • [1] http://www.antrec.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=114
  • [2] Proverb românesc
  • [3] Proveb românesc
  • [4] Calendarul popular al românilor
  • [5] Zicală românească
  • [6] http://petrutapop.ro/calendar-popular/septembrie/credinte-populare-in-rapciune/
  • [7] Zicală românească
  • [8] Zicală românească
  • 9] http://www.crainou.ro/?module=displaystory     &story_id=2947&format=html

O nouă provocare misterioasă ;)

No Comments

O nouă lună, o nouă provocare în grupul minunat #MisteryBoxChallange, inițiată de Cerasela cu al său blog, http://saffronanddates.blogspot.ro/search/label/provocarea%20cutia%20misterelor.

Luna aceasta gazdă a fost Laura cu al său minunat blog http://laurasweets.ro/2016/05/provocarea-misterioasa-gazda-lunii-florar.html , ce  a propus o listă minunată, întradevăr provocatoare, ciocolată, biscuiți, fursecuri, ouă, smântână, fructe de mare, salate, vin rosu, brânzeturi iar vedeta a fost CĂPȘUNA 😉

Așa că am îmbinat și eu câteva ingrediente, iar nu am reușit să le aduc pe toate într-o singură rețetă. Gata cu vorba să trecem la treabă! Rețeta aici: http://retete.panacris.ro/recipes/salata-de-capsuni-creveti-si-sparanghel/

Salată mixtă cu legume pentru iarnă

No Comments
  • Provocarea @Traditie si gastronomie romînească propusă de  Gina Bradea, mai bine zis:  http://pofta-buna.com/traditie-si-gastronomie-romaneasca-2/ ce ne propune și îndeamnă să gătim românește și să descriem tradițiile și obicieiurile noastre, continuă.
  • Luna aceasta e găzduită de http://liligospodini.blogspot.ro/2015/09/traditie-si-gastronomie-romaneasca.html, ce ne propune ca temă: ”Toamna și darurile ei!” și ne îndeamnă să pregătim ”conserve, muraturi, prajituri, ciorbe, dar si alte bunatati cu legumele si fructele ce le culegem toamna.”
  • După o minunată plăcintă cu dovleac, am intrat în teritoriul conservelor, ce vor fi savurate de-a lungul lunilor reci de iarnă.
  • După o raită în mediul virtual după o rețetă ușoară, am apelat tot la caietul vechi de rețete, care stă cam stingher în biblioteca din bucătărie. Sper că o să va placă salata mixtă de legume pentru iarnă, vă asigur că e cea mai ușoară variantă. Rețeta aici: http://retete.panacris.ro/salata-mixta-cu-legume-pentru-iarna/ 

PARADA Cutiei Misterelor – Mistery box challenge Septembrie 2015

No Comments

  • Draga și inepuizabilă de noi combinații, Lubita Iancu, sau mai bine spus http://lulu-povestidinbucatarie.blogspot.ro a adus o minunată pentru această paradă, dulceață de ardei iuți, o cremă picantă cu avocado și costițeee picante acompaniate de cartofi mov, care s-au dovedit un pic îndărătnici, și-au pierdut culoarea, dar gustul lor e la fel de bun;)
  • Astfel prima rețetă a lui Lulu a fost o minunată dulceață din ardei iuți, doar ARDEIUL IUTE a fost vedeta cutiei misterelor:
 A doua minunăție picantă, o combinație tare faină, crema picantă cu avocado, ce surprinde în mod plăcut musfarii 😉
O altă bunăciune, deși Lulu s-a necăjit un pic, deoarece cartofii mov, s-au cam decolorat, costițțțțeee și cum altfel decât piicccaannte ;) Mulțumesc dragă Lubița, tare mult aș vrea să ne cunoaștem și în”carne și oase” cum îmi place mie să spun, nu doar virtual. Am învățat tare multe de la tine 😉 :-*
 Gingașa +Maria Udrea , sau mai bine zis: Merișor și rețetele ei, merisor67.blogspot.ro a adus o savuroasă friptură de pui în sos piiccaaaaaaaaaaannt, plină de legumele specifice toamnei, roadele pământului, cum le spun eu 😉
Margareta, http://margaretacismasiu.blogspot.ro,  mi-a deschis apetitul cu mâncărica picantă din carne de batal, numai bună pe gustul Zmeilor din casă 😉
 Iar cireașa de pe tort, a adus-o Zâmbetania, adică    http://zambetania.blogspot.ro;).Brioșe cu ciocolată, brânză și ardei iute;)
 Sincer așteptam o astfel de nebunie de rețetă 😉 Mi-am scos și eu vreo 3 rețete de ciocolată cu ardei iuți 😀 , darrr au rămas în faza de stand by 😀 Mulțumesc dragă Maria, pentru delicioasele brioșe ciocolatoase și picante 😉
 
Ca să închei parada am adus: un chutney picant cu dovleac, ardei iuți cu stafide conservați în oțet și o salată de ardei iuți verzi, cu țelină, hrean și lămâie confiată 😉 Buneee pentru preparatele din carne în zilele reci ce vor urma.
 Mulțumesc pentru participare, știu că a fost cam grea provocarea, dar uite că și ARDEIUL IUTE, poate fi vedetă în bucatele noastre 😉 :-*
Neobosita Victoria Gabriela, https://vickysrecipes.wordpress.com, a adus pentru această minunată paradă, un fel prinicipal deosebit, pe care, chiar îl voi testa, Cotlet de vita la cuptor cu sos picant de ciocolata si ardei iute. Mulțumesc draga mea:

https://vickysrecipes.wordpress.com/2015/10/10/cotlet-de-vita-la-cuptor-cu-sos-picant-de-ciocolata-si-ardei-iute/

 Minunata și inițiatorea Provocarii Mistery box challenge, Cerasella Badr el Din, încheie parada cu o idee minunată, dulce-picantă, și anume: Trufe de ciocolata cu ardei iute si visine confiate

P.S. Dacă mai sunt rețete, vă aștept cu drag până la sfârștul lunii octombrie 😉 :-*