Pana Cristina Iuliana- Retete

Provocari

Din seria provocării Weekend cu spor

No Comments

”De ce „Weekend cu spor” ? ”Pentru că eu, că și alte gospodine, cred, simțim că sâmbăta și duminica, în cele două zile libere, avem un spor mai mare la gătit, la scris pe blog, la stat prin bucătărie și incercat tot felul de bunătăți și reșete noi….” Așa începe Ștefania Anastasiu, provocarea, Weekend cu spor 😉 O nouă lună, o nouă provocare, de data asta gazda este din nou Stefania cu al său minunat blog http://stefyharnicutza.blogspot.ro, am început cu un chec aperitiv, acum am preparat și un fel principal din carne de porc, exact pe gustul Zmeilor. Mulțumesc pentru idee. Rețelele aici:  http://retete.panacris.ro/recipes/chec-aperitiv-cu-pui-sunca-ciuperci-si-legume/,

http://retete.panacris.ro/recipes/escalop-de-porc-cu-ciuperci-de-padure/

Făurar

No Comments

Provocarea minunată @Traditie si gastronomie romaneasca inițiată  de  Gina Bradea, mai bine zis:http://pofta-buna.com/traditie-si-gastronomie-romaneasca-2/ ce ne propune și îndeamnă să gătim românește și să descriem tradițiile și obicieiurile noastre, e găzduită în luna februarie de către minunata Simona Callas, cu blog-ul ei minunat http://simonacallas.com/ro/2016/02/traditie-si-gastronomie-romaneasca-februarie-o-luna-misterioasa/

Cum v-am obișnuit aduc un articol cu tradițiile și obiceiurile lunii lui Făurar, un pic mai devreme decât sfârșitul lunii. 😀

1 Făurar[1]

În această zi, în tradiţia românească, începe Noul An Viticol.

Calendarul popular notează această zi ca fiind Ziua lui Trif cel Nebun, patron al dăunătorilor care distrug pomii şi viile.

Ritualurile diferă la la o zonă la alta, de exemplu în Banat se stropesc pomii cu aghiazmă[2]şi în vii se rostogolesc roţi de foc, în scop purificator.

2 Făurar

Stretenia, „Întâmpinarea Domnului” la creştini ortodocşi şi „Curăţirea Sfintei Marii” la catolici, semnifică intrarea Mariei şi a pruncului Isus, la 40 de zile după naşterea lui, în templul din Ierusalim, pentru curăţirea ei.[3]

3 Făurar

În Banat se spune că în această perioadă ursul iese din peşteră afară, dându-i târcoale, şi, dacă îşi vede umbra şi e soare, se întoarce în peşteră şi mai doarme şase săptămâni, căci atât ţine iarna; iar dacă nu-şi vede umbra, atunci rămâne afară şi se termină iarna.

4 Făurar

Anton Pan spune în una dintre cugetările sale leagte de vin: „La buciumul viţei trei vlăstari cresc, unul al sănătăţii, unul al bucuriei şi unul al turbării.”

5 Făurar

 „Făurar” este cel mai mic dintre copiii „Moşului An”, e foarte nestatornic şi schimbător ca vremea: când râde, când plânge, adică acum soarele străluceşte pe cer, acum începe viscol şi vreme rea.[4]

6 Făurar

Primele zile ale lui Făurar sunt închinate ursului, animal venerat de ţărani. Se spune că, dacă un copil bolnăvicios este rebotezat cu numele de Urs sau Ursu, va împrumuta, printr-un tranfser magic, vigoarea, forţa şi puterea animalului totem.[5]

7 Făurar

Fiecare român, cum se trezeşte, se uită spre răsărit, ca să vadă cum e cerul dimineaţa, ca să ştie cum va fi vremea peste zi; de aici s-a născut proverbul: „Ziua bună se cunoaşte de dimineaţă!”, prin care se înţelege şi că omul din tinereţe se cunoaşte cum are să fie la bătrâneţe.

8 Făurar

Când cântă cocoşii seara devreme în culcuşul lor, a doua zi va fi vreme ploioasă.

9 Făurar

În Bucovina, de exemplu, se spune că iarna, atunci când cocoşii cântă foarte mult peste zi, înseamnă ca vremea se va înmuia şi va fi cald sau „molşag”.

10 Făurar

Sf. Haralambie, Haralamb „de ciumă” sau „de boale”, cum îi spun ţăranii, a primit putere divină asupra morţii şi a bolilor cele rele. În această zi femeile, pe lângă ofrandele prin ospeţe ritualice, fac un colăcel ritual, „Colacul ciumei”, pe care îl rup în patru bucăţi şi-l aruncă în cele patru vânturi.[6]

11 Făurar

Etnologul Marcel Lapteş a consemnat un ritual străvechi în Hunedoara, de Sf. Haralamb: ţăranii fac o brazdă cu un plug tras de doi boi de-a lungul hotarului, închizând comunitateaîntr-un cerc protector, pun o cruce din lemn de prun, în capătul hotarului, apoi aşează oase mari şi pâine veche, ca să nu intre bolile în sat.

12 Făurar

O legendă moldovenească spune că prima plantă sădită de Noe a fost viţa-de-vie. Dar pentru că primii struguri ar fi fost acri, el a jertift patru animale: un miel, un leu, o maimuţă şi un porc, care au îndulcit vinul, dar au împrumutat şi caracterul lor pe măsură ce se consumă mai multe pahare cu vin[7].

13 Făurar

 „Lunea burdufului” este ziua în care ţăranii taie burdufurile golite, deoarece se isprăveşte brânza, apoi le dau tinerilor mascaţi să-i lovească pe holtei şi pe femeile sterpe, pentru a stimula fertilitatea amorţită în timpul iernii.

14 Făurar

 „Când stomacul este plin, toţi îţi sunt dragi ca ochii din cap, când stomacul este gol, ţi-e dragă lumea ca sarea în ochi.”[8]

15 Făurar

 „Legarea grânelor“ este un ritual străvechi, celebrat pentru ca păsările să nu distrugă recoltele. Femeile ies seara în curte cu diferite grăunţe în mână, le scuipă cu ochii închişi spunând: „Cum eu nu văd acuma nimic, aşa să nu vadă nici păsările holda mea”[9].

16 Făurar

În Transilvania s-a păstrat un obicei străvechi, „Scuturatul pomilor”, şi anume lovirea rituală a pomilor pentru a-i face să înmugurească şi să rodească cât mai bine.

17 Făurar

 Dacă cerul e înnorat fără stele, e un semn că n-or fi mulţi peţitori şi nunţi în acel an.[10]

18 Făurar

Fetele din Moldova, care doresc să se mărite, iau o crenguţă de busuioc şi se duc cu el la un pârâu îngheţat, sfarmă gheaţa şi pun busuiocul deasupra apei, dacă se brumează un pic înseamnă noroc, dacă nu, aşteaptă până anul viitor.

19 Făurar

Fetele din Muntenia pun într-un vas o crenguţă de busuioc şi una de măr, apoi un bănuţ de argint ca punte, lăsându-le aşa până dimineaţă, ca peste noapte să viseze pe tinerii care le vor lua în căsătorie.

20 Făurar

 „Un cuvânt pornit din inimă ţine cald trei ierni”[11].

21 Făurar

22 Făurar

23 Făurar

 24 Făurar

Ziua de Dragobete, în tradiţia româ-nească, este importantă prin faptul
că este momentul prielnic de împere-chere al păsărilor cerului şi totodată perioada ideală de logodnă a tinerilor.

25 Făurar

Data de celebrare a Dragobetelui variază de la o zonă la alta, 24 şi 28 februarie sau 1 şi 25 martie.

În Moldova nu este sărbătorit Dragobe-tele, iar în Oltenia, Muntenia, respectiv Dobrogea se numeşte Cap de primăvară, iar în Transilvania Cap de vară.[12]

26 Făurar

În perioada Dragobetelui nu se taie păsări domestice şi nu se vânează păsări sălbatice, lăsându-se să se împerecheze. Păsările de curte primesc o hrană mai aparte, iar pentru păsările cerului se pune pe acoperişurile caselor boabe de secară, mei, grâu sau orz.

27 Făurar

Dragobetele, fiul Babei Dochia, este vestitorul primăverii şi aducătorul bunei dispoziţii.

28 Făurar

29 Făurar

În această zi, la fiecare patru ani, nu trebuie să culegeţi ciuperci, deoarece se spune că în această zi toate ciupercile sunt otrăvitoare. Căsătoria este bine de evitat în anul bisect deoarece nu va fi de lungă durată!

Bibliografie:

[1] Februarie, luna faurilor de fier, care pregătesc uneltele pentru arat.

[2]  Apă sfinţită

[3] Julia Maria Cristea, Timp şi sărbătoare la     români, Carpathia Press, Bucureşti, 2006

[4] Calendarul popular al românilor

[5] Calendarul popular al românilor

[6] Calendarul popular al românilor

[7] Calendarul popular al românilor

[8] Proverb românesc

[9] Simeon Florea Marian,Sărbătorile la români, vol. I, Editura Vestala, Bucureşti, 2012

[10] Simeon Florea Marian,Sărbătorile la români, vol. I, Editura Vestala, Bucureşti, 2012

[11] Proverb românesc

[12] A. M. Caşcaval, L. V., Lefter, R. Pop, D. Răvaru, Calendar popular. Datini şi credinţe, Vaslui, 2005

Provocarea Cutia Misterelor – Mistery box challenge MARTIE 

No Comments

Un nou an, 2016, o nouă lună martie, o noua provocare, a doua provocare găzduită de mine în acest grup minunat !!!

Vă reamintesc un pic despre mecanismul provocarii 😉

Cutia va contine un  numar de 7 pana la 10 ingredinte, inculzand un ingredient vedeta, ce va da stralucire preparatului vostru. Preparatele voastre, citire de pe blog-ul Ceraselei, “nu trebuie sa contina alte ingrediente in afara de cele propuse, singurele acceptate fiind apa, orice tip de grasime vegetala sau animala, zahar, miere sau alti indulcitori, faina, amidon, sare, condimente (aici fiind incluse si condimentele lichide de exemplu: soia sos, worcestershire sos, teriaki sos etc. dar si toate tipurile de otet, mustar, ketchup, maioneza), verdeturi (patrunjel, marar, coriandru, cimbru, etc.) pastai de vanilie, arome pentru prajituri si alti aditivi alimentari (zahar vanilat si aromatizat, gelatina, conservanti, coloranti), agenti de crestere pentru aluaturi (bicarbonat de sodiu, bicarbonat de amoniu, praf de copt si drojdie).”

Invit pe oricine sa participe la aceasta minunata provocare! Trebuie sa preparati o reteta dulce sau sarata, cu ingredientele propuse, se pot folosi toate, sau doar o parte din ele, dar singurul ingredient musai prezent trebuie sa fie cel vedeta. Reteta participanta se va posta pe blog-ul personal cu link catre bolg-ul: http://saffronanddates.blogspot.ae/2014/03/provocarea-cutia-misterelor-mistery-box.html , plus link catre blog-ul meu http://panacris.blogspot.ro/. Daca nu aveti blog, puteti trimite reteta, poza cu preparatul final si numele dumneavoastra, pe blog-ul Ceraselei.

Termenul limita de postare sau trimitere a retetei propuse este sfarsitul lunii martie.

A sosit primăvara, iar la sfârșitul lunii martie 2016, catolicii și reformații, printre care mă număr și eu, celebrează Sărbatorile pascale, așa că m-am gândit la ceva mai festiv și colorat.

Așadar, cutia misterioasă conține:

Alliaceae (ceapă verde, usturoi verde, leurdă, chives, ceapă galbenă/roșie/albă), salate de sezon (verde, roma, valeriană, rucola, andive, spanac, untișor), ridichii,  tuberculi (cartofi roșii/albi/violet/dulci/napi), rădăcinoase, carne de iepure/rață, oua, faina, lactate, citrice (limete, lămâie, portocale, grapefruit roșu/galben, pomelo, sweetie) și ingredientul vedetă: FISTIC-ul 😉

Oare, v-am deschis apetitul și interesul???? Dacă da, vă mulțumesc. Cred că am realizat o listă destul de generoasă 😉 Aștept cu mare interes și nerăbdare preparatele voastre minunate.

Mulțumesc AncaBanRoman  pentru propunerea de a fi gazda în această minunată lună, plină de aniversări.

Hai, că m-am lungit cu vorba, voi v-ați plictisit și abia așteptați să treceți la “butoane”. Inspirație maximă, spor și răbdare. Vă mulțumesc anticipat.

 

 

Gerar

No Comments

Provocarea minunată @Traditie si gastronomie romaneasca inițiată  de  Gina Bradea, mai bine zis:http://pofta-buna.com/traditie-si-gastronomie-romaneasca-2/ ce ne propune și îndeamnă să gătim românește și să descriem tradițiile și obicieiurile noastre, a fost găzduită în luna ianuarie de Laura in minunata sa căsuța: http://casutalaurei.ro/tema-lunii-afumaturi/. Cum v-am obișnuit aduc un articol cu tradițiile și obiceiurile lunii lui Gerar.
1 Gerar[1]

„Cum începe Noul An, aşa va decurge întregul an”[2].

Pe masa de Anul Nou, trebuie să fie prezente 12 feluri diferite de mâncare, acestea reprezentând cele 12 luni ale anului, în niciun caz carne de pasăre, astfel îţi va zbura norocul, ci în special o plăcintă cu brânză şi răvaşe.

În această zi de sărbătoare se colindă cu Pluguşorul, Sorcova, Capra, Vergelul sau Vasilca, în funcţie de zone, urându-se, în general, un an bun şi îmbelşugat.

2 Gerar

Cine începe anul având masa încărcată va avea un an îmbelşugat.“

În scrierile lui Simion Florea Marian aflăm despre „Vergel”, obicei care începe în ziua Anului Nou şi „ţine două-trei zile şi tot atâtea nopţi”[3], cu triplu rol, pe de o parte, profeţirea norocului pentru anul început, urmat de o petrecere organizată de cei care serbau „Vergelul” şi de încuscrire sau înrudire.

„Vergelul” de profeţire a norocului era buciumat de cu seară, dându-se de ştire celor care doreau să fie prezenţi la casa unei gazde: feciori, fete mari, bărbaţi, neveste, băieţi, copile, moşnegi şi babe.

3 Gerar

În ajunul Anului Nou se rupe o crenguţă de măr şi se pune într-un vas cu apă rece, se aşează la fereastră, pe dinăuntru, se ţine până la Bobotează; iar dacă înfloreşte până atunci, e semn ca va fi o primăvară bună, iar dacă nu înfloreşte, va fi vreme rea.[4]

Colinda Pluguşorului, vorbind despre aratul pământului cu plugul cu doisperzece boi, despre semănatul, aratul, seceratul şi măcinatul grâului, şi despre alte activităţi, e însoţită în mod natural de buhai, ce imită mugetul boilor şi neapărat de un clopot sau talangă.

4 Gerar

Vasilca

Demult, când ţiganii erau sclavi, mergeau de Anul Nou la boieri, în colindat cu Vasilca, ca românii cu Pluguşorul. Boierii tăiau porcii de Crăciun şi dăruiau capetele sclavilor, aceştia le împodobeau şi mergeau în seara Sf. Vasile pe la domnii lor în colindat, să primească ceva bani şi bucate.

5 Gerar

În lumea satului, în perioada dintre Crăciun şi Bobotează, femeile nu au voie să lucreze (spele, coase, toarce, etc.), ca să-şi umple timpul, obişnuiesc să afle cum va fi vremea în anul care urmează, astfel se iau 12 foi de ceapă egale, se aşează la rând, fiecare reprezentând o lună a anului, se presară cu sare, aceeaşi cantitate pe fiecare, se lasă până a doua zi. Foile în care s-a format multă apă, dovedesc că lunile respective vor fi ploioase, iar cele fără apă vor fi luni secetoase. Acest ritual se numeşte calendarul de ceapă.[5]

6 Gerar

„Dacă în ziua de Bobotează va bătea crivăţul, va fi rod la bucate.”[6]

Boboteaza reprezintă ziua purificării prin apă şi foc. În această zi, oamenii aduc agheasmă şi toarnă din ea în fiecare fântână ce le iese în cale, pentru a stimula recolta şi a alunga spiritele rele. Odinioară, oamenii aprideau focuri şi afumau oamenii, animalele, curţile şi grădinile din gospodării pentru alungarea duhurilor rele şi atragerea norocului şi belşugului.[7]

7 Gerar

În unele zone din Moldova, Muntenia şi Transilvania, în ziua Botezului Domnului, când se sfinţesc apele curgătoare, românii au obiceiul de a se scufunda în apele îngheţate, ca să se ferească de boală pe tot parcursul anului.

8 Gerar

„Iarna tot sperie vara, dar se topeşte afară“[8].

Luna ianuarie este luna gerurilor, frigului şi a negurei, dacă este moale, gerurile vor fi neapărat în februarie.[9]

9 Gerar

Calendarul tradiţional al românului de rând este reprezentat printr-un copac cu doisprezece ramuri, în fiecare ramură câte patru cuiburi şi în fiecare cuib câte şapte ouă, în fiecare ou câte douăzeci şi patru de pui[10].

10 Gerar

„O vorbă bună poate ţine de cald cât trei luni de iarnă”.

O altă cimilitură referitoare la împărţirea anului: anul este ca un „copaci cu douăsprezece stâlpări, în toată stâlparea patru crengi, în toată creanga un cuib, în tot cuibul şapte ouă, în tot oul douăzeci şi patru de gălbenuşuri”[11].

11 Gerar

„Râsul este soarele ce alungă iarna de pe chipul oamenilor”.

„Lunea trebuie început orice lucru de ispravă”, de asemenea toată lumea, trebuie să se bucure în această zi, pentru a fi vesel toată săptămâna, şi în mod special nu trebuie să se dea bani din casă în ziua de luni, deoarece vada toată săptămâna bani, ci mai bine să fie plătit, căci atunci va primi de pretutindeni.[12]

12 Gerar

Conform tradiţiilor străvechi, se spune ca lunea nu se îngroapă morţii, deoarce „lunând-o din capul săptămânei, e rău de moarte pentru cei rămaşi în viaţă”[13].

În schimb, cel ce începe să postească din această zi, îi va merge mult mai bine în toate privinţele.

13 Gerar

În ziua de marţi, bărbatul nu e bine să semene porumbul îm pământ, fiindcă e zi de primejdie şi grăuntele nu va încolţi niciodată.

Femeile niciodată nu vor începe un lucru nou în aceasta zi, precum a urzi, a porni pânza, a croi o camaşă, mai pe scurt, niciun proiect nou, deoarece toate vor merge pe dos. De aici şi proverbul, „Toate pe dos şi nunta marţea”, adică aşa cum nu se potrivesc lucrurile pe dos, aşa nici nunta marţea.

14 Gerar

Ţăranii spun că, dacă au dat miezul iernii la spate, au pus mâna pe primăvară. Astfel, de Sânpietrul Lupilor sau Sânpietrul de iarnă e interzis să se arunce cenuşa din vatră, deoarece, odată găsiţi, cărbunii aprinşi de către lupi le va stimula acestora fecunditatea. Totodată, în această zi femeile spălau rufele cu apă clocotită, ca să opărească astfel gura lupului.[14]

15 Gerar

Pe teritoriul vechii Dacii, protocreş-tinismul l-a investit pe Sfântul Petru cu însemnele de păstor al lupilor. Astfel, în miezul iernii este contopit cu „Nedeea Lupilor”, în mijlocul nopţii Sf. Petru le dă dezlegare lupilor să se hrănească cu ce animale doresc.[15]

16 Gerar

Calendarul agrar consemnează câteva zile de sacralitate în această perioadă, şi anume „Cricovii de iarnă”, între 

16-18 ianuarie. În aceste zile se fac ofrande, împărţindu-se colaci, pâine cu zahăr şi turte calde, pentru ca animalele şi oamenii din gospodării să fie feriţi de ciumă şi invaliditate.

17 Gerar

În vechime, majoritatea ţăranilor nu ştiau carte, iar ca să ţină minte sărbătorile mărunte de peste an, le uneau sub semnul uneia singure, când urmau una după alta, astfel „Cricovii de Iarnă” sărbătoresc pe Sf. Petru de Iarnă, Sf. Antonie, Sf. Atanasie şi Sf. Chiril.[16]

18 Gerar

”Este sărbătoarea Sfinților Atanasie și Chiril, Arhiepiscopii Alexandriei, cunoscută și drept „Atanasia Ciumelor” sau „Tănase de ciumă”. Se respectă cu sfințenie pentru că oamenii cred că protejează împotriva ciumei, a infirmităților, amețelilor și loviturilor de tot felul.

Nu trebuie să faci nicio treabă, să nu speli, să nu calci și să nu dai nimic cu împrumut.”[17]

19 Gerar

Dacă în această perioadă va fi zăpadă foarte multă, dar fără viscol şi vânt, atunci peste an recolta de porumb şi grâu va fi bună, dar, dacă iarna va fi călduroasă sau cu viscol, va fi o vară friguroasă, fără roade[18].

20 Gerar

Cine vrea să aibă livezi roditoare, să nu sufere de friguri, de pagube și de primejdii trebuie să țină sărbătoarea Sfântului Eftimie cel Mare, pe 20 ale lunii. Bărbații trebuie să-i respecte ziua, ca să fie sănătoși.”[19]

21 Gerar

 „Viitorul unui an depinde de primăvară; viitorul unei zile, de ora 5 dimineaţă.”[20]

22 Gerar

„Dacă vrei să prosperi un an, atunci cultivă cereale. Dacă vrei să prosperi zece ani, plantează copaci. Dacă vrei să prosperi timp de o viaţă, creşte oameni”[21].

23 Gerar

 „Un cuvânt pornit din inimă ţine cald trei ierni”[22].

24 Gerar

”Cocoşului care cântă înainte de vreme i se taie capul”.[23]

25 Gerar

Din această zi încep ”Filipii de Iarnă, Teclele sau Trisfețitele. Cine ține sărbătorile va fi apărat de boli și de lupi, va fi ferit de arsuri, de friguri și de pagube. Nu se lucrează, nu se coase, nu se tricotează și se sărbătorește mai ales de către femeile care au avortat, pentru iertarea păcatelor. E bine să se dea de pomană o lumânare aprinsă, pentru a avea o viață luminoasă.”[24]

26 Gerar

„Broaştele încă-s vestitoare de frig, omăt şi răceală, dacă ies şi cântă înainte de Alexii; iar dacă ies la timpul cuvenit, adecă după ce trec Alexiile şi după ce se încălzeşte cumsecade, apoi atunci:

Să n-ai frică

De nemică”[25].

27 Gerar

”Sfântul Ioan Gură de Aur este știut și ca apărătorul și părtinitorul celor necăjiți. Așadar, de ziua lui, nu se fac treburi casnice, căci e risc de înec, arsuri, moarte violentă, infirmitate. Se crede că femeile care respectă tradiţia sunt iertate pentru păcatele de a renunța la sarcină. Este protectorul celor care comunică prin harul vorbirii, al oratorilor, al comunicatorilor, al tuturor celor care transmit mesaje verbale.”[26]

28 Gerar

Dacă peste iarnă pomii vor fi plini de „chidie”, vor fi „mănoşi” peste vară.

29 Gerar

Iarna se îndulcesc perele acre.[27]

30 Gerar

”Sfinţii Trei Ierarhi sau Trisfetitele; se spune că la Trisfetite se schimbă vremea; tradiția cere să ţinem această zi, fiindcă altfel soţul/soaţa poate muri, se mai ţine pentru fericirea fetelor şi pentru a nu orbi.”[28]

31 Gerar

”Filipii de iarnă, ultima dintre cele trei zile ale lupului, consacrata patronului ei, Filip Şchiopul. În această zi, superstiţia spune că trebuie ascunsă sarea, să nu ia cineva din ea, căci e rău de lupi şi de pagubă. Jumătate de zi nu se lucrează, pentru sporul casei.”[29]

Bibliografie:

[1] Ianuarie, în acesată lună sunt cele mai mari geruri.

[2] Julia Maria Cristea, Timp şi sărbătoare la români, Carpathia Press, Bucureşti, 2006

[3] Calendarul popular al românilor

[4] Ion Pop Reteganul, cel mai mare folclorist al Ardealului

[5] Julia Maria Cristea, Timp şi sărbătoare la români, Carpathia Press, Bucureşti, 2006

[6] I. N. Constantinescu, Superstiţii din Ciulniţa,   Ialomiţa

[7] Calendarul popular al românilor

[8] Proverb românesc

[9] Calendarul pentru Bucureşti, 1841

[10] Simeon Florea Marian,Sărbătorile la români. Studiu etnografic, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1994

[11] Simeon Florea Marian, Sărbătorile la români.      Studiu etnografic, Editura Fundaţiei      Culturale Române, Bucureşti, 1994

[12] Simeon Florea Marian, Sărbătorile la români.      Studiu etnografic, Editura Fundaţiei      Culturale Române, Bucureşti, 1994

[13] Simeon Florea Marian, Sărbătorile la români.     Studiu etnografic, Editura Fundaţiei      Culturale Române, Bucureşti, 1994

[14] Calendarul popular al românilor

[15] Calendarul popular al românilor

[16] Calendarul popular al românilor

[17] http://www.libertateapentrufemei.ro/articol/atanasie-si-chiril-tin-bolile-grele-la-distanta-58757

[18] Simeon Florea Marian, Sărbătorile la români.Studiu etnografic, Editura Fundaţiei, Culturale Române, Bucureşti, 1994

[19] http://www.libertateapentrufemei.ro/articol/sfantul-eftimie-tine-barbatii-sanatosi-58992

[20] Proverb românesc

[21] Proverb românesc

[22] Proverb românesc

[23] http://www.proverb.ro/

[24] http://www.libertateapentrufemei.ro/articol/sfantul-grigorie-teologul-ocroteste-vaduvele-59135

[25] Simeon Florea Marian, Sărbătorile la români.      Studiu etnografic, Editura Fundaţiei      Culturale Române, Bucureşti, 1994

[26] http://www.libertateapentrufemei.ro/articol/ioan-gura-de-aur-este-un-model-de-credinta-59358

[27] http://www.citatepedia.ro/index.php?q=iarna&r=z

[28] http://superstitii.ro/superstitii-si-obiceiuri-in-luna-ianuarie-gerar/

[29] http://superstitii.ro/superstitii-si-obiceiuri-in-luna-ianuarie-gerar/

 

Lintea o nouă provocare pentru mine

No Comments

”De ce „Weekend cu spor” ? ”Pentru că eu, că și alte gospodine, cred, simțim că sâmbăta și duminica, în cele două zile libere, avem un spor mai mare la gătit, la scris pe blog, la stat prin bucătărie și incercat tot felul de bunătăți și reșete noi….” Așa începe Ștefania Anastasiu, provocarea, Weekend cu spor 😉

O nouă lună, o nouă provocare, de data asta gazda este Lubita Iancu, mai bine zis Lulu, http://lulu-povestidinbucatarie.blogspot.ro/2016/02/martie-weekend-cu-spor.html, care are o grămadă de rețete minunate și tare rapide. A doua rețetă pentru provocare, ciorbă de linte picantă, se încadrează în meniurile de post;) Cu ocazia asta am testat și noul meu ajutor din bucătărie, CrockPot-ul, botezat Alin 😉 Și-a făcut tare bine treaba, plus că m-a scăpat și de pasat supa. No, eu am deviat un pic de la rețeta lui Lulu, dar  a ieșit la fel de gustosă și picantă;)  Gata cu vorba să trecem la treabă ! :-* reteta aici http://retete.panacris.ro/recipes/supa-crema-de-linte-picanta/

Piept de rață, fistic, citrice și rucola, o combinație reușită

No Comments

😉 No, am o problemă, am creat acest minutat fel, la plesneală, n-am notat ce am pus în oala minunată a vasului CrockPot, așa că acum trebuie să scriu rețeta din poze și gustul ce l-am savurat 😉 Eu vă asigur că papilele mele gusative încă mai au memorie 😉 Această rețetă e dedicată provocării http://retete.panacris.ro/provocarea-cutia-misterelor-mistery-box-challenge-martie-2016/

Lista misterioasă propusă de mine conține: Alliaceae (ceapă verde, usturoi verde, leurdă, chives, ceapă galbenă/roșie/albă), salate de sezon (verde, roma, valeriană, rucola, andive, spanac, untișor), ridichii,  tuberculi (cartofi roșii/albi/violet/dulci/napi), rădăcinoase, carne de iepure/rață, oua, faina, lactate, citrice (limete, lămâie, portocale, grapefruit roșu/galben, pomelo, sweetie) și ingredientul vedetă: FISTIC-ul 😉

Sper că v-am atras atenția, nu-i deloc greu, doar un pic cam costisitoare rețeta, recunosc 😉 dar e tare savuroasă și un pic mai specială 😉 Spor și poftă bună! Reteta aici http://retete.panacris.ro/recipes/piept-de-rata-cu-fistic-citrice-si-rucola/

Un aperitiv rapid și sățios

No Comments

”De ce „Weekend cu spor” ? ”Pentru că eu, că și alte gospodine, cred, simțim că sâmbăta și duminica, în cele două zile libere, avem un spor mai mare la gătit, la scris pe blog, la stat prin bucătărie și incercat tot felul de bunătăți și reșete noi….” Așa începe Ștefania Anastasiu, provocarea, Weekend cu spor 😉

O nouă lună, o nouă provocare, de data asta gazda este Lubita Iancu, mai bine zis Lulu, http://lulu-povestidinbucatarie.blogspot.ro/2016/02/martie-weekend-cu-spor.html, care are o grămadă de rețete minunate și tare rapide. Prima rețetă probată este acest aperitiv, rapid, de efect și gustos.  Gata cu vorba să trecem la treabă ! :-* reteta aici http://retete.panacris.ro/recipes/trandafiri-din-foietaj-cu-bacon-si-cascaval/

O nouă provocare, perle de tapioca

No Comments

 ”De ce „Weekend cu spor” ? ”Pentru că eu, că și alte gospodine, cred, simțim că sâmbăta și duminica, în cele două zile libere, avem un spor mai mare la gătit, la scris pe blog, la stat prin bucătărie și incercat tot felul de bunătăți și reșete noi….” Așa începe Ștefania Anastasiu, provocarea, Weekend cu spor 😉

O nouă lună, o nouă provocare, de data asta gazda este Lubita Iancu, mai bine zis Lulu, http://lulu-povestidinbucatarie.blogspot.ro/2016/02/martie-weekend-cu-spor.html, care are o grămadă de rețete minunate și tare rapide. Rețeta nr. 3, e ceva inedit pentru mine. De mult timp, am tot salvat rețete cu tapioca, am cumpărat perle de tapioca de ceva vreme, dar n-am avut imboldul de al folosi în preparate. Lulu mi-a deschis, apetitul și am ”purces la treabă 😉 Sincerrr, vor fi mereu prezente, aceste mici perluțe îm bucătăria mea 😉  Mai multe despre tapioca găsiți aici: http://www.descopera.ro/mari-intrebari/14242543-ce-este-tapioca 

Reteta integrală o găsiți aici http://retete.panacris.ro/recipes/budinca-de-tapioca-cu-lapte-de-cocos-si-fructe-tropicale/

 

Parada finală – Cutia misterelor martie

No Comments
 Am ajuns la finalul lunii martie a anului 2016 în provocarea Cutia misterelor inițiată de Cerasela BadrEl-Din și la propunerea minunatei Anca Ban Roman am fost ”unsă” gazda acestei luni, care e plină de aniversări în familia mea, plus că în acest an am celebrat și Paștele.
Lista misterioasă propusă de mine conține: Alliaceae (ceapă verde, usturoi verde, leurdă, chives, ceapă galbenă/roșie/albă), salate de sezon (verde, roma, valeriană, rucola, andive, spanac, untișor), ridichii,  tuberculi (cartofi roșii/albi/violet/dulci/napi), rădăcinoase, carne de iepure/rață, oua, faina, lactate, citrice (limete, lămâie, portocale, grapefruit roșu/galben, pomelo, sweetie) și ingredientul vedetă: FISTIC-ul 😉.
Multumesc tuturor pentru minunatele preparate, dulci sau sărate, sincer nu mă așteptam să fie așa de multe preparate, mai ales că ulterior am constat că am propus o listă costisitoare. Dar totul s-a încheiat cu bine. Ei și acum să trec la defilare cu minunatele preparate fisticoase.
Draga Maria Zambetania, a adus două rețete dulci, pline de veselie, verzi și fisticoase. Un adevărat regal. Mulțumesc tare mult, fată veselă și minunată. P.S. Tare mult aș vrea să ne cunoaștem și face to face 😉
Draga de Lulu, Lubita Iancu, a avut de asemenea o lună plină de evenimente, dar și-a găsit puțin timp să ne aducă un toort colorat și fisticos. Multumesc doamna mea dragă.
Drăgălașa Laura Din, pe care am reușit să o cunosc personal, s-a întrecut pe sine, și a adus trei preparate care de care mai delicioase, salată, fel principal și un desert fisticos. Mulțumesc tare mult fată frumosă.
Ei, artileria grea, draga Simona Georgescu. Initial a preparat un aperitiv, ce nu prea se încadra în lista propusă de mine, dar am creat o sețiune special pentru astfel de preparate, cu acordul Ceraselei si al Mariei. A revenit în forță, răpindu-și din timpul ei prețios și a adus alte trei preparate tare minunate și delicioase. Multumesc tare mult Simonel. P.S. Și cu Simona ne cunoaștem în ”carne și oase”, este o fată deosebită. :-*
Draga de Anca Ban Roman, m-a propus să fiu gazdă acesată lună, așa că a răspuns și ea la provocare cu două preparate tare savuroase și sățioase, de fel principal. Multumesc tare mult Anca. Ei și uite că și cu Anca m-am văzut la una dintre întâlnirile noastre. Ești minunată! :-*
Draga de Margareta Cismasu, a răspuns provocării tot cu două preparate de fel principal, dintre care unul a aterizat în secțiunea special, în afara provocări, iar celălalt preparat fisticos, e de propbat. Mulțumesc tare mult draga doamna.

Scumpa de Laura Nechita, a adus pe ultima sută de metri, o surpriză, deobicei pe ea o așteptam cu dulcegării, dar de data asta a adus un chec aperitiv, numai bun de probat;) Mulțumesc tare mult că ți-ai făcut timp să onorezi și această provocare.

Ei, m-am străduit și eu cum am putut, după ce am citit de două ori lista cu ingredient propusă de mine, mi-am dat seama că e cam greu să îmbini toate ingredientele, deși nu cred că ar fi imposibil :D, ca să poți obține un preparat deosebit de fisticos.Am preparat duoă feluri principale fisticoase din carne de rață, iepurele nu l-am prins, a fugit prea tare 😀 și un desert ce se poate preapara chiar și de fetele începătoare.
Așa și mai am o secțiune specială, în afara provocări un aperitiv preparat de Simona și un fel principal de Margareta, Vă mulțumesc și pentru aceste două preparate savuroase:
9 10351310_10201568226323012_6979452881482016101_n 10649466_10209075100495225_4303410346489147772_n 12920407_1057838690955539_897839137350119047_n anca ban roman cartofi anca ban roman laura din salata laura din lulu tort margareta cismasu rata margareta cismasu maria bomboane piept de rata panacris pulpe de rata panacris retete fisticoase martie 2016 sectiune cheesecake simona georgescu inghetata simona georgescu pate simona georgescu supa tort simona
Mulțumesc fetelor pentru participare, în ciuda faptului că lista a fost costisitoare. Sper că va plăcut această provocare fisticoasă. Să ne vedem cu bine în următoarele provocări. Propun pentru luna aprilie pe Laura Din.

Limeta – vedeta lunii in MisteryBoxChalange

No Comments
Nou venită în grupul MisteryBoxChallenge, Laura Maria Din, ne-a provocat tare fain 😉
Ingredientele propuse de ea sunt: Peste (de orice fel); Legume (la alegere); Verdeata; Branzeturi;. Lapte/iaurt; Smantana (de gatit/pentru frisca); Oua; Cocos (nuca/lapte/fulgi); Fructe de padure;  Vedeta lunii – LIME (limeta). No, n-am reușit să le îmbin din prima rețetă pe toate, dar, am ceva idei în continuare. 😉 Deocamadată vă aduc o rețetă clasică, zic eu 😉 Spor și poftă bună! http://retete.panacris.ro/recipes/file-de-crap-cu-limete-si-legume-2/