Provocarea minunată @Traditie si gastronomie romaneasca inițiată  de  Gina Bradea, mai bine zis:http://pofta-buna.com/traditie-si-gastronomie-romaneasca-2/ ce ne propune și îndeamnă să gătim românește și să descriem tradițiile și obicieiurile noastre, e găzduită în luna februarie de către minunata Simona Callas, cu blog-ul ei minunat http://simonacallas.com/ro/2016/02/traditie-si-gastronomie-romaneasca-februarie-o-luna-misterioasa/

Cum v-am obișnuit aduc un articol cu tradițiile și obiceiurile lunii lui Făurar, un pic mai devreme decât sfârșitul lunii. 😀

1 Făurar[1]

În această zi, în tradiţia românească, începe Noul An Viticol.

Calendarul popular notează această zi ca fiind Ziua lui Trif cel Nebun, patron al dăunătorilor care distrug pomii şi viile.

Ritualurile diferă la la o zonă la alta, de exemplu în Banat se stropesc pomii cu aghiazmă[2]şi în vii se rostogolesc roţi de foc, în scop purificator.

2 Făurar

Stretenia, „Întâmpinarea Domnului” la creştini ortodocşi şi „Curăţirea Sfintei Marii” la catolici, semnifică intrarea Mariei şi a pruncului Isus, la 40 de zile după naşterea lui, în templul din Ierusalim, pentru curăţirea ei.[3]

3 Făurar

În Banat se spune că în această perioadă ursul iese din peşteră afară, dându-i târcoale, şi, dacă îşi vede umbra şi e soare, se întoarce în peşteră şi mai doarme şase săptămâni, căci atât ţine iarna; iar dacă nu-şi vede umbra, atunci rămâne afară şi se termină iarna.

4 Făurar

Anton Pan spune în una dintre cugetările sale leagte de vin: „La buciumul viţei trei vlăstari cresc, unul al sănătăţii, unul al bucuriei şi unul al turbării.”

5 Făurar

 „Făurar” este cel mai mic dintre copiii „Moşului An”, e foarte nestatornic şi schimbător ca vremea: când râde, când plânge, adică acum soarele străluceşte pe cer, acum începe viscol şi vreme rea.[4]

6 Făurar

Primele zile ale lui Făurar sunt închinate ursului, animal venerat de ţărani. Se spune că, dacă un copil bolnăvicios este rebotezat cu numele de Urs sau Ursu, va împrumuta, printr-un tranfser magic, vigoarea, forţa şi puterea animalului totem.[5]

7 Făurar

Fiecare român, cum se trezeşte, se uită spre răsărit, ca să vadă cum e cerul dimineaţa, ca să ştie cum va fi vremea peste zi; de aici s-a născut proverbul: „Ziua bună se cunoaşte de dimineaţă!”, prin care se înţelege şi că omul din tinereţe se cunoaşte cum are să fie la bătrâneţe.

8 Făurar

Când cântă cocoşii seara devreme în culcuşul lor, a doua zi va fi vreme ploioasă.

9 Făurar

În Bucovina, de exemplu, se spune că iarna, atunci când cocoşii cântă foarte mult peste zi, înseamnă ca vremea se va înmuia şi va fi cald sau „molşag”.

10 Făurar

Sf. Haralambie, Haralamb „de ciumă” sau „de boale”, cum îi spun ţăranii, a primit putere divină asupra morţii şi a bolilor cele rele. În această zi femeile, pe lângă ofrandele prin ospeţe ritualice, fac un colăcel ritual, „Colacul ciumei”, pe care îl rup în patru bucăţi şi-l aruncă în cele patru vânturi.[6]

11 Făurar

Etnologul Marcel Lapteş a consemnat un ritual străvechi în Hunedoara, de Sf. Haralamb: ţăranii fac o brazdă cu un plug tras de doi boi de-a lungul hotarului, închizând comunitateaîntr-un cerc protector, pun o cruce din lemn de prun, în capătul hotarului, apoi aşează oase mari şi pâine veche, ca să nu intre bolile în sat.

12 Făurar

O legendă moldovenească spune că prima plantă sădită de Noe a fost viţa-de-vie. Dar pentru că primii struguri ar fi fost acri, el a jertift patru animale: un miel, un leu, o maimuţă şi un porc, care au îndulcit vinul, dar au împrumutat şi caracterul lor pe măsură ce se consumă mai multe pahare cu vin[7].

13 Făurar

 „Lunea burdufului” este ziua în care ţăranii taie burdufurile golite, deoarece se isprăveşte brânza, apoi le dau tinerilor mascaţi să-i lovească pe holtei şi pe femeile sterpe, pentru a stimula fertilitatea amorţită în timpul iernii.

14 Făurar

 „Când stomacul este plin, toţi îţi sunt dragi ca ochii din cap, când stomacul este gol, ţi-e dragă lumea ca sarea în ochi.”[8]

15 Făurar

 „Legarea grânelor“ este un ritual străvechi, celebrat pentru ca păsările să nu distrugă recoltele. Femeile ies seara în curte cu diferite grăunţe în mână, le scuipă cu ochii închişi spunând: „Cum eu nu văd acuma nimic, aşa să nu vadă nici păsările holda mea”[9].

16 Făurar

În Transilvania s-a păstrat un obicei străvechi, „Scuturatul pomilor”, şi anume lovirea rituală a pomilor pentru a-i face să înmugurească şi să rodească cât mai bine.

17 Făurar

 Dacă cerul e înnorat fără stele, e un semn că n-or fi mulţi peţitori şi nunţi în acel an.[10]

18 Făurar

Fetele din Moldova, care doresc să se mărite, iau o crenguţă de busuioc şi se duc cu el la un pârâu îngheţat, sfarmă gheaţa şi pun busuiocul deasupra apei, dacă se brumează un pic înseamnă noroc, dacă nu, aşteaptă până anul viitor.

19 Făurar

Fetele din Muntenia pun într-un vas o crenguţă de busuioc şi una de măr, apoi un bănuţ de argint ca punte, lăsându-le aşa până dimineaţă, ca peste noapte să viseze pe tinerii care le vor lua în căsătorie.

20 Făurar

 „Un cuvânt pornit din inimă ţine cald trei ierni”[11].

21 Făurar

22 Făurar

23 Făurar

 24 Făurar

Ziua de Dragobete, în tradiţia româ-nească, este importantă prin faptul
că este momentul prielnic de împere-chere al păsărilor cerului şi totodată perioada ideală de logodnă a tinerilor.

25 Făurar

Data de celebrare a Dragobetelui variază de la o zonă la alta, 24 şi 28 februarie sau 1 şi 25 martie.

În Moldova nu este sărbătorit Dragobe-tele, iar în Oltenia, Muntenia, respectiv Dobrogea se numeşte Cap de primăvară, iar în Transilvania Cap de vară.[12]

26 Făurar

În perioada Dragobetelui nu se taie păsări domestice şi nu se vânează păsări sălbatice, lăsându-se să se împerecheze. Păsările de curte primesc o hrană mai aparte, iar pentru păsările cerului se pune pe acoperişurile caselor boabe de secară, mei, grâu sau orz.

27 Făurar

Dragobetele, fiul Babei Dochia, este vestitorul primăverii şi aducătorul bunei dispoziţii.

28 Făurar

29 Făurar

În această zi, la fiecare patru ani, nu trebuie să culegeţi ciuperci, deoarece se spune că în această zi toate ciupercile sunt otrăvitoare. Căsătoria este bine de evitat în anul bisect deoarece nu va fi de lungă durată!

Bibliografie:

[1] Februarie, luna faurilor de fier, care pregătesc uneltele pentru arat.

[2]  Apă sfinţită

[3] Julia Maria Cristea, Timp şi sărbătoare la     români, Carpathia Press, Bucureşti, 2006

[4] Calendarul popular al românilor

[5] Calendarul popular al românilor

[6] Calendarul popular al românilor

[7] Calendarul popular al românilor

[8] Proverb românesc

[9] Simeon Florea Marian,Sărbătorile la români, vol. I, Editura Vestala, Bucureşti, 2012

[10] Simeon Florea Marian,Sărbătorile la români, vol. I, Editura Vestala, Bucureşti, 2012

[11] Proverb românesc

[12] A. M. Caşcaval, L. V., Lefter, R. Pop, D. Răvaru, Calendar popular. Datini şi credinţe, Vaslui, 2005