Pana Cristina Iuliana- Retete

Traditii romanesti

PROVOCAREA LUNII AUGUST – Tradiție și gastronomie românească

4 Comments

Provocarea minunata @Traditie si gastronomie romaneasca inititata  de  Gina Bradea, mai bine zis:http://pofta-buna.com/traditie-si-gastronomie-romaneasca-2/ ce ne propune și îndeamnă să gătim românește și să descriem tradițiile și obicieiurile noastre, a ajuns si aceasta lună la final.

Bucătăria tradițională românească este foarte sățioasă, savuroasă, încărcată cu multe bucate alese, majoritatea preparate din carne (porc, vită, pasăre, miel, vânat sau pește) dar și legume, mai ales în perioada de post. De preparatele dulci ce să spun: fel de fel de plăcinte, langoși, gogoși, cozonaci, prăjiturele, torturi, numai delicatese.

Anul acesta am propus preparate din prune: variate, ciorbe/supe, feluri prinicipale, desert, conserve ( magiun, chisăliță, compot, etc.), chiar licori bahice 😉

În fiecare dintre regiunile țării noastre: Banatul, Crișana, Maramureșul, Ardealul, Moldova, Oltenia, Muntenia și Dobrogea, se cultivă și mai ales se consumă prunele.

Fetele, bloggerite au fost foarte încantate și s-au apucat de treabă, au adus la paradă multe bunătăți din toate regiunile tarii.

Le mulțumesc tare mult, că și-au rupt din timpul lor în această lună minunată de vară unde prioritar este concediul sau vacanța.

Așa acum să vă prezint bunătățile:

Maria Udrea, mai bine zis retetemerisor.ro, ca deobicei ne-a îndulcit cu o minunată prăjitură cu gem de prune, ca la bunica.

14224682_907660082679784_8440014858486681860_n

http://retetemerisor.ro/2016/08/prajitura-cu-gem-de-prune-si-aluat-razuit.html

Draga de Gina Bradea, a adus rețeta clasică de gomboti cu prune. Mulțumesc pentru sfaturi.

14264827_1278042315563528_2641718256891965576_n

http://pofta-buna.com/galuste-gomboti-cu-prune-reteta-clasica/

Gingașa Laura Din, a pregătit de asemenea găluște cu prune, foarte bună și interesantă varianta ei.

15

http://lauradin.blogspot.ro/2016/08/galuste-cu-prune.html

Ei dar, Elena Bite, a preparat chiar traditional, o mâncăre din prune și anume chisălița, ce se mai prepară doar la sate în zilele astea.

chisalita cu prune

http://leniass.blogspot.ro/2016/08/chisalita-de-prune-si-mere_31.html

Eu am reuști să prepar doar un gem clasic din prune, care a ieșit fain colorat și aromat.

IMG_4690

http://retete.panacris.ro/recipes/gem-din-prune/

Mulțumesc fetelor pentru efortul vostru. Tradiția continuă cu bune și rele. P.S. Mai aștept rețete minunate din prune și în continuare.

 

Vă invit la o nouă provocare! Rețete cu pruneee, toată luna august ;)

3 Comments

TRADITIE SI GASTRONOMIE ROMANEASCA AUGUST 2016

Istoria se repetă! Anul trecut, tot în luna august, am fost gazdă în provocarea Traditie si gastronomie romaneasca, lansată de Gina Bradea.

Bucătăria tradițională românească este foarte sățioasă, savuroasă, încărcată cu multe bucate alese, majoritatea preparate din carne (porc, vită, pasăre, miel, vânat sau pește) dar și legume, mai ales în perioada de post. De preparatele dulci ce să spun: fel de fel de plăcinte, langoși, gogoși, cozonaci, prăjiturele, torturi, numai delicatese.

Anul trecut, am propus CIORBE/SUPE: din carne, din legume, de ce nu din fructe, calde sau reci.

Anul acesta propun preparate din prune, pot fi variate, ciorbe/supe, feluri prinicipale, desert, conserve( magiun, chisăliță, compot, etc.), chiar licori bahice 😉

În fiecare dintre regiunile țării noastre: Banatul, Crișana, Maramureșul, Ardealul, Moldova, Oltenia, Muntenia și Dobrogea, se cultivă și mai ales se consumă prunele.

Am rugămintea să nu adăugați Delikat,Vegeta sau altfel de adaosuri, decât ingrediente natural, folosite de părinții și bunicii noștri.

Celor care vor să participle la această minunată provocare și nu au blog, site sau alt mediu online, pot trimite pe adresa mea de mail: [email protected], rețeta cu cel puțin două poze, care să fie originale.

Așa, gata cu vorbăria, success și spor la treabă!

Ca să deschid lista minunatelor rețete din prune, am spart gheața cu clasicul gem din prune O bunatate. Reteta e aici

Provocare Traditie si gastronomie romaneasca

No Comments

PROVOCAREA LUNII AUGUST

Provocarea minunata @Traditie si gastronomie romaneasca inititata  de  Gina Bradea, mai bine zis: http://pofta-buna.com/traditie-si-gastronomie-romaneasca-2/ ce ne propune și îndeamnă să gătim românește și să descriem tradițiile și obicieiurile noastre, a ajuns si aceasta luna la final.

Luna lui Gustar, ultima luna de vara, desi a fost  caniculara,  piata a fost plina de roadele pamantului, legume si fructe. Mi-a fost greu sa ma hotarasc ce sa propun fetelor deoarece, fiind cald nu prea mai ai chef nici sa mananci, dar sa mai si gatesti. Muza a venit intr-un moment maxim de inspiratie: CIORBE/SUPE din carne, din legume, de ce nu din fructe, calde sau reci, oricat de cald ar fi o ciorba/supa tot mananci, daca nu zilnic macar de doua ori pe saptamana. Fetele, bloggerite au fost foarte incantate si s-au apucat de treaba, au adus la parade ciorbe, supe, borsuri din toate regiunile tarii. Le multumesc tare mult, nu ma asteptam sa fie asa o parada minunata, mai ales ca era inca o luna de vacanta/concediu

Si acum sa defileze parade CIORBELOR/SUPELOR 😉
Daca  am fost gazda m-am straduit sa incep provocarea cu articolul aferent lui Gustar, sa va fie de folos ani multi de acum in colo.

http://panacris.blogspot.ro/2015/08/luna-lui-gustar.html

 

Maria Udrea, pe care ma bucur ca am cunoscut-o personal, a sosit rapid cu minunata poveste a ciorbei de fasole cu ciolan afumat. O ciorba nelipsita in fiecare familie din tarisoara noastra draga. Multumesc tare mult, Merisor drag si sensibil. :-*

 

http://merisor67.blogspot.ro/2015/08/ciorba-de-fasole-cu-ciolan-afumat.html

 

Sidonia Toncean, a raspuns prezent cu o minunatie de ciorba de dovlecei acrita cu corcoduse, minunata combinatia legume si fructe.

 

 

http://sidyskitchen.blogspot.ro/2015/08/ciorba-de-zucchini-cu-corcoduse.html

 

Draga de Sidonia, mi-a facut placerea de a aduce si supa de fructe, ce mi-a adus aminte de copilarie. Eu o stiam doar din visine sau mere, uite ca acum am descoperit o noua varianta,  bunaaaa, mai ales ca se poate servi calda sau rece. Multumesc tare mult.

 

 

http://sidyskitchen.blogspot.ro/2015/08/supa-de-fructe.html
Elena Bite, a adus o ciorbita de praz minunata acrita cu zeama de varza din zona Olteniei. Plina de legume, viu colorata si numai buna in zilele de post.

 

 

http://leniass.blogspot.ro/2015/08/ciorba-de-praz-acrita-cu-zeama-de-varza.html

 

Draga de Elena, a adus o doua ciorbita din maruntaie de pui, tocmai pe gustul meu, dreasa cu ou si smantana. Multumesc tare mult. :-*

 

 

http://leniass.blogspot.ro/2015/08/ciorba-cu-maruntaie-de-pui.html

 

Neobosita Gina Bradea, a rapit un pic din activitate ei intensa si a adus un bors de gaina, autentic moldovenesc. Precum o stim toti pe Gina, a adus rapid lamurirea dilemei mele, vizavi de ciorba acra si ciorba dulce.  Multumesc tare mult.

 

 

http://pofta-buna.com/bors-moldovenesc-de-gaina-cu-taietei-de-casa/

 

Harnicuta Margareta Cismasu, a adus o ciorba de vacuta cu mullttee legume, asa cum se face in Banat. Multumesc tare mult.

 

 

 

http://margaretacismasiu.blogspot.ro/2015/08/ciorba-de-vacuta.html

 

Simona Kitchen, draga de ea, desi mereu e pe fuga, a avut un moment de ragaz si a preparat o savuroasa supa de rosii cu taitei de casa, ce se imbina aromnios in aceasta supa de vara. Multumesc tare mult.

 

http://sim0na-world.blogspot.ro/2015/08/supa-de-rosii-cu-taitei-de-casa.html

 

PattyPatty, sau mai bine zis Daniela,  noua prietena, ce am descoperit-o in acest grup minunat, a preparat pentru provocarea lunii lui Gustar,un satios bors de gaina cu tocmagi. Ei, aici am intrat repede pe blog-ul sau, sa vad, ce-s acei tocmagi, m-am lamurit rapid, nu spun aici, daca sunteti curiosi dati click pe link si veti afla.

 

 

http://cratitadaniela.blogspot.ro/p/bors-moldovenesc-de-gaina.html

 

Deasemenea, Daniela,  a adus o doua ciorbita de cartofi, inobilata cu flori, da flori…. din aluat de taitei. Multumesc tare mult, mai ales ca ai ales asa nume interesante preparatelor tale.

 

 

http://cratitadaniela.blogspot.ro/p/ciorbita-de-cartofi-noi-inflorata.html
Daniela Mocean, a preparat o satioasa ciorba aita de pui cu afumatura, o combinatie din bucataria moldo-ardeleneasca, cum spune chiar pe blog-ul ei. Multumesc, am trecut-o in retete de probat.

 

 

http://danielabucatariemoldo-ardeleneasca.blogspot.ro/2015/08/ciorba-aita-de-pui-cu-afumatura-sau-o.html

 

Laura Sb, desi spune in descrierea retetei ca deja a postat cam toate ciorbele si supele traditionale, a reusit sa readuca in valoare minunatele pastai de fasole, proaspete de vara. Multumesc tare mult si mi-a placut modul descrieri prepararii delicioasei ciorbe.

 

 

http://casutalaurei.ro/ciorba-de-fasole-pastai/

 

Iar in final va aduc si eu o ciorba dulce de pasare, data vitoare Gina voi sti diferenta dintre ciorbe si supe.

 

http://panacris.blogspot.ro/2015/08/ciorba-dulce-de-pasare.html

 

Ei si aici ceva mai rar intalnit in ragatime, o supa specifica Transilvaniei, supa de ardei umpluti.

 

 

http://panacris.blogspot.ro/2015/08/supa-de-ardei-umpluti.html

 

Tare mult mi-a placut provocarea, multumesc tuturor pentru colaborare, o parada minunata.

P.S. Sper ca nu v-am dat prea mari batai de cap, privind provocarea, daca da, imi cer miiiiii de scuze :-* :-* :-*

Asa, pe ultima suta de metri draga de Victoria Gabriela, a adus o minunata ciorba munteneasca de fasole:

https://vickysrecipes.wordpress.com/2015/09/04/ciorba-munteneasca-de-fasole-boabe/

 

 

 

 

Brumărel

No Comments
Gazda lunii OCTOMBRIE în provocarea lansată de Gina Bradea, adică: http://pofta-buna.com/traditie-si-gastronomie-romaneasca-2/, este Elena Bite, cu al său minunat blog: http://leniass.blogspot.ro/2015/10/traditie-si-gastronomie-romaneasca.html .
 Aduc cu ”mică” întârziere, articolul despre tradiții și obiceuri românești, știute sau neștiute din luna lui Brumărel. Sper să vă încânte noul meu articol! Să vă fie de folos în ceilalți ani, deoarece tradițiile și obiceiurile nu se schimbă.
P.S. Încă mai sunt câteva zile, neacoperite cu informații, încă mai caut și cercetez. Dacă mă puteți ajuta cu informații și proverbe  tradiționale, de toamnă sau munca în agricultură,vă  mulțumesc tare mult.
LUNA LUI BRUMĂREL
1 Brumărel
,,Brumărel e necăjos şi suflă rece.
El, pe unde trece, pârleşte
Şi copacii îi goneşte.
Frunză verde măr sucit,
Rău e că a venit
Brumărel ce-a pârjolit
Pădurea, runcul şi câmpul,
De-a golit întreg pământul.
Când am plecat de la pădure,
Am lăsat-o înverzită
Şi-am găsit-o vestejită
Şi de brumă năpădită.”
2 Brumărel
În această perioadă se efectuează lucrări specifice perioadei de toamnă: strângerea recoltelor, pregătirea anima- lelor pentru iernat, închiderea ţarinelor pentru păşunat.
3 Brumărel
În tradiţia populară, în luna lui Brumărel se regăsesc diferite rituri de trecere, ce însoţesc „îmbătrânirea timpului”, trecerea de la anotimpul călduros la anotimpul rece. Odinioară, aceste rituri prezentau interes pentru ţărani prin repercusiunile anotimpului atât asupra vieţii agricole, cât şi, mai ales, asupra vieţii pastorale.
4 Brumărel
La începutul lunii se celebrează „Procoava” (Sărbătoarea părului), o sărbătoare dedicată cu precădere femeilor.
Se crede că Sf. Procoavă este o divinitate protectoare, răspunzătoare de acoperirea pământului cu prima zăpadă, şi anume bruma, astfel fetele fără păr bogat, care se închină cu evlavie lui, vor fi acoperite de fire de păr precum este pământul acoperit de prima brumă, necesară recoltelor anului viitor.
5 Brumărel
În credinţa populară, părul lung era un însemn al puterii, tăierea sa semni-ficând sacrificiul sau capitularea.
Părul fetiţelor, tuns prima oară, era pus într-o baligă sau la rădăcina unui pom, pentru a creşte lung şi frumos! Fetele care vroiau să le crească părul mai repede foloseau la spălatul părului cânepă şi frunze de nuc furate, iar cele care doreau să le crească părul cât mai lung trebuiau să-l ungă cu untură de arici, în vreme ce, pentru a nu le cădea părul, fetele nu trebuiau să-şi pună pe cap caciulă de băiat sau să mănânce despletite[1].
6 Brumărel
Riturile de trecere precum Procoava, Vinerea Mare, Lucinul şi Sâmedrul, sunt bune sau rele, de fecundaţie şi de înmulţire a animalelor, deschizând sezonul pastoral fertil.
7 Brumărel
Se spune că, dacă va cădea multă brumă şi zăpadă în această perioadă, luna ianuarie va fi moale şi călduţă, iar dacă frunzele arborilor vor cădea repede, va fi mai roditor anul care va urma, iar dacă frunzele se păstrează, iarna e departe, dar grea, şi anul care urmează va aduce multe omizi şi insecte dăunătoare pomilor.
8 Brumărel
Dacă plouă cu tunete şi fulgere în această lună, va urma o iarnă uşoară, din contră, dacă va fi multă ceaţă, buracă, în decembrie va fi mult omăt.
Se spune că, dacă şoarecii de câmp se retrag spre gospodării, iarna se apropie cu paşi repezi.
9 Brumărel
“Cine toamna munceşte, iarna huzureşte”.[2]
10 Brumărel
11 Brumărel
12 Brumărel
13 Brumărel
“O toamnă cu multe fulgere e urmată de o iarnă blândă.”[3]
14 Brumărel
Vinerea Mare sau Vinerea celor 12 vineri este o altă sărbătoarea pastorală, celebrată în această lună, dedicată unei divinităţi mitice din credinţa populară. Se suprapune cu sărbătoarea creştină Sf. Cuvioasă Paraschiva.[4]
15 Brumărel
În tradiţia românilor, Cuvioasa Paras-chiva e considerată „mare la trup şi urâtă la chip”, dar are un suflet mare, deoarece îi apără pe credincioşi de boli, grindină, trăsnet şi deochi. Din acest motiv mai este supranumită Sf. Vineri. În această zi se instaurează toamna cu toate metehnele ei, bune sau rele.
16 Brumărel
Fecioarele trebuie să celebreze această zi ca să fie cinstite ca şi Cuvioasa, sătenii vor face focuri în gospodării pentru a alunga duhurile rele.
17 Brumărel
18 Brumărel
În această zi se celebrează sărbătoarea Lucinului, săvârşindu-se ritualuri magice, menite să împiedice reproducerea lupilor şi să îndepărteze haitele din preajma turmelor de animale.
În această zi nu se coase, nu se taie nimic, nu se prelucrează lâna şi pieile de animale, nu se scoate cenuşa din casă şi nu se aruncă gunoiul din gospodărie. Femeile nu se piaptănă, nu împrumută nimic din casă şi nu pronunţa cuvântul „lup” în această zi.
19 Brumărel
20 Brumărel
21 Brumărel
22 Brumărel
La sfârşitul lunii, în Vălenii de Munte adie mirosul de ţuică în târgul tradiţional de produse agricole şi meşteşugăreşti. Regina târgului este ţuica produsă de diferiţi producători din Bertea, Ştefeşti, Slănic-Prahova, Gura Vitioarei, Mâneciu şi Poseşti, ea este degustată de o comisie care acordă premii producătorilor, în funcţie de calitatea sa.
23 Brumărel
În această săptămână se celebrează Moşii de Toamnă sau Moşii lui Sâmedru. Se împart ofrande pentru sufletul celor trecuţi în nefiinţă (grâu fiert, colaci, lapte, unt şi brânză), invocând spiritele strămoşilor să aducă sănătate, belşug şi spor în casă.
Butucul de viţă-de-vie, întruchiparea zeului vegetaţiei, este ars şi marchează încheierea şi, totodată, începrea unui nou ciclu de viaţă.
24 Brumărel
Împreună cu Sângiorzul, Sâmedru împarte anul pastoral în două anotimpuri simetrice. În această perioadă se încheie socotelile începute de Sângiorz vara, când au fost duse turmele la munte. Fiecare stăpân de animale, în funcţie de numărul oilor, primeşte cantitatea de brânză potrivită.
25 Brumărel
În noaptea de 25 spre 26 octombrie, în satele subcarpatice, tinerii se adună pe o culme înaltă, în jurul unui rug aprins. Femeile împart de pomană covrigi, fructe şi bătură. Se bea, se mănâncă şi se petrece până ce butucul e mistuit în flăcări, iar la plecare fiecare participant ia câte un cărbune încins, ca să îngraşe pământul livezilor şi a grădinilor.
26 Brumărel
Sânmedru dezgoleşte natura, pe când Sângiorz înverzeşte natura. Amândoi sunt sfinţi păzitori ai anotimpurilor, existând între ei un fel de înţelegere cosmică.
27 Brumărel
În această zi se celebrează Sf. Dumitru cel Nou, numit şi Sfântul Tămăduitor, adică cel care vindecă toate bolile.
Se spune că Sf. Dumitru, atunci când şi-a simţit sfârşitul, s-a aşezat între două lespezi de piatră, în apă, ca într-un sicriu. O fată grav bolnavă a visat că va fi vindecată dacă va merge şi va scoate din apă trupul sfântului. Suprinzător, trupul nu putrezise şi fata s-a vindecat miraculos.
28 Brumărel
În ziua lui Sâmedru, ciobanii, îşi pun cojoacele în mijlocul turmei, ca să vadă cum va fi vremea în continuare. Dacă pe cojoc se aşează o oaie neagră, iarna va fi blândă, iar dacă se va aşeza o oaie albă, iarna va fi aspră şi lungă.
Tot în această seară, dacă cerul e senin şi cu lună plină, va fi o iarnă blândă, dar dacă va fi înnorat sau va ploua, iarna o să fie grea.
29 Brumărel
,,La Sângeorge se încaieră câinii, iar la Sâmedru se iau la harţă stăpânii”. Este ziua „soroacelor”, în care se încheie toate socotelile, slujbele sezoniere şi alte înţelegeri încheiate primăvara la formarea turmelor.
30 Brumărel
Sâmedrul este ziua cea mai importantă din sărbătorile pastorale, ea deschide sezonul pastoral fertil, cu o durată de şase luni.
31 Brumărel
În această săptămână se poate semană pentru ultima dată usturoiul, altfel recolta din anul următor va fi slabă. Tot acum se tunde şi coama cailor tineri, pentru a le creşte părul des şi frumos.

Cea de-a treia rețetă pentru provocarea Foodville.ro

No Comments
  • Provocarea continuăăă . Draga de @GinaBradea, m-a surprins din nou plăcut. M-a invitat să particip la o  provocare susțină de http://www.foodville.ro/  și am răspuns instant daaaa, de ce nu! 😉 După câteva zile, am fost sunată de de reprezentanții http://www.foodville.ro/ , care mă anunțau că a doua zi urmează și primesc un coș cu produse minunate, prin curier.
  • Sincer, am avut emoții cu curieratul, dar se pare că totul a decurs bine. Coșul minunat plin cu produse importante din Spania, venea tocmai de la Iași 😉 Produsele au fost temeinic ambalate, așa că imediat mi-am scos blok-notes-ul, ca să pun la punct planul de atac, adică să pregătesc trei rețete, cu cât mai multe produse din coșulețul minunat.
  • Aaaa, ceva foarte important: pe blogul Ginei Bradea, exista un concurs minunat, la care, dacă participați, puteți câștiga un coș identic, nu aveți teamă, nu trebuie să gătiți nimic. Aici http://pofta-buna.com/concurs-foodville/, puteți afla detaliile referitoare la concurs. Baftă tuturor! Așa, să numai lungesc vorbăria, ci să vă aduc cea de-a treia rețeta, care e la fel de delicioasă și tare simplă 😉 Rețeta e  aici 

 

Provocarea Foodville.ro

No Comments
  • Ei o nouă lună, o nouă provocare. Draga de @GinaBradea, m-a surprins din nou plăcut. M-a invitat să particip la o  provocare susțină de http://www.foodville.ro/  și am răspuns instant daaaa, de ce nu! 😉 După câteva zile, am fost sunată de de reprezentanții http://www.foodville.ro/ , care mă anunțau că a doua zi urmează și primesc un coș cu produse minunate, prin curier.
  • Sincer, am avut emoții cu curieratul, dar se pare că totul a decurs bine. Coșul minunat plin cu produse importante din Spania, venea tocmai de la Iași 😉 Produsele au fost temeinic ambalate, așa că imediat mi-am scos blok-notes-ul, ca să pun la punct planul de atac, adică să pregătesc trei rețete, cu cât mai multe produse din coșulețul minunat.
  • Aaaa, ceva foarte important: pe blogul Ginei Bradea, exista un concurs minunat, la care, dacă participați, puteți câștiga un coș identic, nu aveți teamă, nu trebuie să gătiți nimic. Aici http://pofta-buna.com/concurs-foodville/, puteți afla detaliile referitoare la concurs. Baftă tuturor! Așa, să numai lungesc vorbăria, ci  vă prezint rețeta minunată și tare simplă 😉 Rețeta e aici: http://retete.panacris.ro/recipes/paste-cu-ton-ardei-copti-rosii-uscate-si-masline/

Dulceață Dacică

2 Comments

Hai că v-am stârnit interesul cu titlul rețetei, nu-i așa 😉 Zilele trecute, în căutare de unt de cacao, la raionul Produse tradiționale românești, mi-au atras atenția câteva borcanele cu dulceața, foarte frumos ambalate, cu denumirea Dulceața Dacică. Așa că am studiat, am citit ingredientele, am „înregistrat” și am executat. 😉 Un deliciu! Rețeta aceasta o aduc în provocarea @Traditie si gastronomie romînească propusă de  Gina Bradea, mai bine zis:  http://pofta-buna.com/traditie-si-gastronomie-romaneasca-2/ ce ne propune și îndeamnă să gătim românește și să descriem tradițiile și obicieiurile noastre, continuă. Luna aceasta e găzduită de minunata și hărnicuța Elena Bite, cu al său blog http://leniass.blogspot.ro/2015/10/traditie-si-gastronomie-romaneasca.html, ce a propus să gătim ”traditional cu fructele toamnei: nuci, castane, mere, pere, prune, gutui, struguri si dovleac. De asemnea, sunt sigura ca stiti multe povesti de la culesul vitei de vie sau din jurul ceaunului cu magiun.” Povești de la culesul viei sau din jurul ceaunului de magiun, n-am în schimb aduc o bunătate de dulceață, ce se poate prepara chiar și după ce trece sezonul prunelor. Rețeta este aici

 

Dor de vacanțăăăă și răcoareeee! ;)

No Comments
  • Daaaa, în urmă cu vreo 4 ani, am traveresat TransAlpina 😉 Și am poposit într-o zi la Mănăstirea Arnota, undeva la prânz. S-a nimerit să fie zi de post. Am  savurat cele mai bune preparate de post, iar acum, am reeditat legumele savurate.
  • Alin, adică CrockPot-ul m-a ajutat deplin să obțin acel gust minunat, savurat în acel loc mirific. Spor și poftă bună! rețeta o găsiți aici: http://retete.panacris.ro/recipes/legume-de-vara-coapte/

BRUMAR

No Comments
  • Provocarea minunată @Traditie si gastronomie romaneasca inițiată de Gina Bradea, mai bine zis:http://pofta-buna.com/traditie-si-gastronomie-romaneasca-2/ ce ne propune și îndeamnă să gătim românește și să descriem tradițiile și obicieiurile noastre, a fost găzduită în luna noiembrie de Cretu Veronica și blog-ul ei minunat blog: http://laverainbucatarie.blogspot.ro/2015/11/traditie-si-gastronomie-romaneasca.html.
  • Cu mare întârziere am adus și artioclul aferent lunii lui Brumar. Să vă fie de folos, anul viitor!
    1 Brumar 
    Luna lui Brumar reprezintă îmbinarea dintre promoroacă, brumă şi căldura provenită din vin, fiind perioada în care „licoarea magică” fermentează şi se limpezeşte. Din acest motiv, în limbajul popular, acestei luni i se mai spune Vincer sau Vinar.
    2 Brumar 
    Majoritatea sărbătorilor populare sunt dedicate îmblânzirii lupilor, strigoilor sau altor fiinţe malefice, deoarece timpul pare că îmbătrâneşte în apropierea iernii.
     3 Brumar
    „Adevărul iese la suprafață ca untdelemnul deasupra apei.”[1]
     4 Brumar
    „Decât să mănânci pâine cu unt şi să te uiţi în pământ, mai bine mănâncă pâine cu sare şi uită-te la soare.”[2]
    5 Brumar
    ”În noiembrie îşi cumpără şi soarele cojoc.”[3]
     6 Brumar 
    Conform tradiţiei, dacă un suferind va bea apă din mâna unui om numit Mihai, se va vindeca, deoarece Arhanghelul Mihail îşi spală sabia după ce curmă firul vieţii.
     7 Brumar
     Se spune că întotdeauna în aceste zile gerul e ţinut în frâu de Sf. Mihail, vremea e frumoasă, aproape ca de vară, aceste zile calde se numesc în popor „vara iernii”.
     8 Brumar
     În această zi sunt celebraţi Sfinţii Mihail şi Gavriil, mediatori între Dumnezeu şi lumea pământească. Conform credinţei populare, atunci când cineva e bolnav, Arhanghelul Mihail se afla cu siguranţă lângă ei, dacă va sta lângă capul bolnavului, acesta va trece peste boală, dar dacă va sta la picioarele patului, acesta va trece în nefiinţă.
     9 Brumar
     În unele zone din România, arhanghelii sunt consideraţi patronii turmelor de oi, fiind sărbătoriţi două zile la rând, iar ca să afle cum se va înmulţi turma peste 21 de săptămâni, perioada oilor de gestaţie, se prepară o turtă din mălai, numită turta Arieţilor. Aceasta se va arunca în mijlocul turmei, iar dacă va cădea cu faţa în sus, e semn bun, oile vor avea mulţi miei, dacă va cădea cu faţa în jos, va fi semn rău.
     10 Brumar
     Arhanghelul Gavriil, faţă de ceilalţi îngeri, pe lângă aripi şi săbii, are cheile raiului, numele său fiind echivalent cu „Dumnezeu este războinic.”
     11 Brumar
     Arhanghelii Mihail şi Gavriil sunt celebraţi şi pentru că „sunt păzitorii oamenilor de rele, de la naştere şi până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora”[4]. În credinţa populară ei sunt prezenţi la Judecata de Apoi, purifică conştiinţele şi pregătesc oamenii pentru naşterea Domnului la 25 decembrie, când speranţa lor este mult mai mare decât în restul anului.
     12 Brumar
     De la mijlocul lui noiembrie şi până la începutul primăverii se deschide sezonul şezătorilor, care de obicei sunt organizate în casa cea mai mare a unei gazde, unde se întâlnesc fete şi feciori. Fetele învaţă să coasă, să ţeasă, să toarcă sau să împletească. În acest timp se spun poveşti, pilde, ghicitori sau se cântă.
     13 Brumar
     În zilele frumoase de toamnă, sezătorile se pot organiza şi în natură. Tinerii se strâng în jurul focului de tabără, uneori chiar la marginea unei ape. Şezătorile au avut, şi încă au, un rol important în păstrarea şi transmiterea tradiţiilor şi a creaţiei populare.
     14 Brumar
     Anual, în această zi se celebrează Lăsata Secului de Crăciun. Postul de Crăciun are un rol important în viaţa românilor, având rolul de a-i pregăti pe credincioşi pentru Sărbătoarea Naşterii Domnului. Fiind ultima zi în care se poate mânca din belşug, se adună în jurul mesei familia, rudele şi vecinii, care se înfruptă din bucate alese: ciorbe, fripturi, plăcinte şi vin.
     15 Brumar
     Filipii de Toamnă sunt apărătorii de toate cele rele, în tradiţia populară. Se spune că în această zi se lasă resturile de la petrecerea de Lăsata Secului, păsărilor cerului, pentru a le îmbuna să nu strice recoltele din anul care urmează.
     16 Brumar
    Şezătorile începeau după terminarea muncilor agricole de toamnă, de Lăsata Secului, şi durau până la Sărbătoarea Crăciunului, cu o pauză până la Bobotează, continuând apoi până la Câşlegile de iarnă.
     17 Brumar
     Pentru a se feri de rele, ţăranii ung tocurile uşilor şi ferestrelor cu usturoi, şi întorc toate vasele cu gura în jos, ca să nu aibă unde să se ascundă spiritele rele din acesată perioadă a anului. Oamenii aprind focuri şi fac zgomote puternice, ţipete, chiar şi împuşcături pentru a le alunga.
     18 Brumar
     În toate zile de sărbătoare închinate lupilor, Filipii de Iarnă şi de Toamnă, Filipul cel Mare şi Sf. Andrei, se evită pronunţarea cuvântului „lup”, în caz contrar el va ataca negreşit turmele de oi sau cirezile de vite peste iarnă.
     19 Brumar
     Odată cu venirea iernii, lupii se apropie din ce în ce mai mult de gospodării, aşa că, lângă coşurile de fum, se atârnă câte o secure sau un topor, ca lupii să nu poată intra pe acolo.
     20 Brumar
     „Ajută celui slab ca să nu iei, în urmă, povara lui asupra ta.”[5]
     21 Brumar
     În credinţa populară, în această zi iarna se întâlneşte cu vara, cerul se deschide şi animalele pot vorbi între ele.
    Este sărbătoarea de Ovidenie, în care nu e bine să se doarmă noaptea, ci să se stea de veghe la lumânare.
     22 Brumar
     Tot în această perioadă se celebrează Filipul cel Şchiop sau Filipul cel Mare, reprezentând o divinitate străveche a lupilor. În noaptea aceasta se spune că umblă strigoii nestingheriţi, de aceea se ung toate locurile care oferă deschidere spre exterior cu usturoi, iar pentru a proteja turmele de animale, trebuie evitate activităţile de prelucrare a lânii.
     23 Brumar
     De Ovidenie se fac praznice şi se împart pomeni pentru copiii trecuţi în nefiinţă nebotezaţi şi pentru cei care au sfârşit fără lumănare. Uleiul şi făina se sfinţesc în aceste zile şi se folosesc pentru prepararea mâncării din această perioadă de post, accentuâdu-se curăţirea trupului şi sufletului în perioada de post.
     24 Brumar
     ”Orice ești, oricum ești, oriunde ești, adu-ți aminte că ești om”[6]
     25 Brumar
     În această zi lupul îşi vede coada, deoarece primeşte în dar, doar o dată pe an, puterea de a-şi îndoi gâtul. E ziua când lupii se strâng în haite de câte doisprezece şi nu se despart decât în ziua de Bobotează. 
    26 Brumar 
    Prin părţile Covurului, în ziua de Sf. Andrei fiecare localnic trebuie să mănânce covaşă, ca să fie ferit de strigoi.
    Copiii iau rămurele din pomii fructiferi (meri, cireşi, pruni, peri) şi le pun într-un borcan de apă, aproape de căldură, ca să înmugurească şi să înflorească până la Sf. Vasile, ca să le poată folosi drept sorcove, pentru a-şi sorcovi părinţii şi neamurile de Anul Nou.
     27 Brumar
     Sf. Andrei este patronul meseriilor, se celebrează pentru bunul mers al vieţii şi al treburilor. În zilele premergătore sărbătoririi Sf. Andrei, nu se lucrează decât doar după prânz, ca iarna care va sosi să fie blândă, gerul slab, dar cu multă zăpadă ca să aducă belşug.
     28 Brumar
     În această zi femeile se strâng mai multe într-o gospodărie şi fac covaşă, adică făină de mălai şi de grâu, muiată în apă caldă, pe care apoi o fierb şi o mănâncă.
     Covaşa se împarte prin vecini cu strachina sau oala. Pomana aceasa se face pentru ca vacile să fie lăptoase, iar laptele să fie smântânos.
     29 Brumar
     Sf. Andrei mai este supranumit şi Andrei Pescarul, deoarece a ajutat pescarii necăjiţi să prindă mult peşte. Se spune că în această zi începe adevărata iarnă, lupii se adună în haite, care nu se despart până la Bobotează, şi coboară de la munte.
     30 Brumar
     În această zi, în multe zone din România se împletesc câte trei rămurele din diferiţi pomi roditori pentru fiecare membru al gospodăriei, se pun într-un vas cu apă, la temperatură potrivită, ca să înmugurească. Mănunchiul celui care înverzeşte sau măcar înmugureşte, e norocos în anul următor. Cu aceste împletituri copiii merg la sorcovit în dimineaţa zilei de 1 ianuarie.

    BIBLIOGRAFIE:
    [1] Proverb românesc
    [2] idem
    [3] idem
    [4] http://www.centrul-cultura-traditionala.ro
    [5] Proverb românesc
    [6] Proverb românesc

RĂPCIUNE 

No Comments
  • Gazda lunii SEPTEMBRIE în provocarea lansată de Gina Bradea, adică: http://pofta-buna.com/traditie-si-gastronomie-romaneasca-2/, este draga de Liliana Toma, cu al său minunat blog http://liligospodini.blogspot.ro/2015/09/traditie-si-gastronomie-romaneasca.html. Aduc în ultima zi a lunii, articolul despre tradiții și obiceuri românești, știute sau neștiute din luna lui Răpciune. Sper să vă încânte noul meu articol! Să vă fie de folos în ceilalți ani, deoarece tradițiile și obiceiurile nu se schimbă.
  • 1 Răpciune
  • Tradiţia populară spune că Simion Stâlpnicul stă tot pe un stâlp, într-un picior, ţine cerul şi pământul cu mâinile ca să nu se prăbuşească. Din această cauză, dacă nu i se cinsteşte această zi, poate provoca cutremure şi poate elibera vânturile mari dintr-un butoi.
  • În această zi celor care lucrează le pot înţepeni picioarele sau chiar se pot transforma într-un stâlp de piatră.
  • 2 Răpciune
  • Se spune că, dacă larvele de pe spatele frunzelor de stejar încă au aripi, anul viitor va fi unul roditor. În caz că acestea s-au transformat în insectă şi a zburat, anul care vine va fi unul secetos.
  • Şi dacă încă nu s-au ascuns sub pămân insectele roşii, numite popular „Văcuţele Domnului”, anul viitor va fi o recoltă bogată în usturoi.
  • 3 Răpciune
  • Septembrie în viața satului tradițional, se află la hotarul dintre moarte și renaștere, închizând un ciclu și deschizând drumul pregătirilor pentru o nouă viață. Luna este împărțită în patru săptămâni: Săptămâna Sântămăriei Mici, Săptămâna Strugurilor, Săptămâna Averii și Săptămâna lui Mioi.[1]
  • 4 Răpciune
  • „Tot omul are un dar şi un amar, dar unde prisoseşte darul, nu se mai bagă în seamă amarul”.[2]
  • 5 Răpciune
  • „Oala împrumutată nu o vezi curată niciodată”.[3]
  • 6 Răpciune
  • Se spune că atunci când Adam a fost alungat din Rai, a primit un hârleţ pentru a lucra pământul, iar Eva o cociorvă şi o frică pentru a putea avea grijă de bucătărie. Cociorva e nelipsită în casele ţăranilor, cu ea se scoate jarul din cuptor, el fiind inima bucătăriei tradiţionale româneşti.
  • 7 Răpciune
  • Luna septembrie este numită Răpciune, Brumărel, sau Brumar cel mic, denumiri prevestitoare ale frigului ce va aduna oamenii în jurul sobei: „În Răpciuni copiii cad pe tăciuni”[4]. Numele de vinimeriu, viniceriu sau viniţel sunt legate de culesul viilor şi facerea vinului. În unele zone i se mai spune „Cumpănă”, pentru că zilele se potrivesc cu nopţile.
  • 8 Răpciune
  • Arhanghelul Gabriel a anuţat naşterea Fecioarei Maria, după ce Ana şi Ioachim s-au rugat îndelung la Duhul Sfânt să nu-i lase fără urmaşi. Deşi ei au fost ironizaţi de comunitate pentru că nu puteau avea copii, nu şi-au lepădat credinţa în Dumnezeu şi nici nu au renuţat la viaţa lor virtuoasă, rugându-se în cotinuare. Tradiţia spune că în al cincizecilea an al căsătoriei lor, după 40 de zile de post, Ioachim a primit semnul de la Dumnezeau că vor avea urmaşi, pe Maria, care, în traducere simbolică, înseamnă spuma mării.
  • 9 Răpciune
  • Fecioara Maria este considerată pro-tectoarea tuturor femeilor, în mod special al fetelor necăsătorite, a femeilor însărcinate, a mamelor şi a tuturor care cred în puterea lui Dumnezeu.
  • Se spune că, dacă femeile vor găti în ziua de Sf. Mărie Mică, vor arde mâncarea sau, în cel mai rău caz, vor opări copiii din greşeală cu mâncare, iar bărbaţii se vor accidenta rău dacă vor munci în gospodărie.
  • 10 Răpciune
  • Acum se marchează sfârşitul verii, românii nu aprind focul în vatră deoarece se spune că acest lucru ar aduce ghinion şi boală. În această perioadă încep muncile agricole, semănatul grâului, secarei şi al orzului, culesul viilor, bătutul nucilor, doar astfel vor avea rod anul viitor, se jupuiesc ulmii (coaja va fi folosită primăvara la legatul viţei-de-vie).
  • 11 Răpciune
  • Munca arată destoinicia omului, ca focul mirosul tămâiei.”[5]
  • 12 Răpciune
  • Se spune că, dacă vor înflori scaieţii în luna lui Răpciune, va fi o toamnă lungă şi călduroasă. Dar, dacă rândunelele vor pleca devreme, va fi o iarnă aspră.
  • 13 Răpciune
  • Dacă tună şi fulgeră în această perioadă, în luna lui Făurar din următorul an va fi zăpadă multă, iar anul va fi mănos.
  • 14 Răpciune
  • „Ziua şarpelui” sau „Ziua Crucii” este marcată prin faptul că toate buruienile, florile, reptilele şi insectele întră în pământ ca să aştepte iarna. În trecut, anul era împărţit în două anotimpuri, vara, cu începere de Alexii (17 martie), şiiarna, ce vine odată cu închiderea pămân-tului, de Ziua Crucii (14 septembrie). Se mai spune că aceasta este ziua în care florile vorbesc între ele, ştiind că apoi se vor usca. Ziua Crucii este o zi prielnică pentru culegerea plantelor de leac, dar şi culesul viilor începe tot acum, de-aceea ziua poartă şi denumirea de „Cârstovul viilor”.[6]
  • 15 Răpciune
  • Datorită faptului că şarpele îşi schimbă pielea, este considerat, în mitologia noastră, simbolul renaşterii ciclice a naturii, a vieţii care se înnoieşte.
  • Se spune că înaintea Zilei Crucii, toţi şerpii se adună pe un munte şi fac o mărgică, o piatră nestemată, bună de leac pentru toate bolile, apoi o bagă sub pământ. Se mai spune că, dacă un şarpe a muşcat un om sau animal, nu-l mai primeşte pământul, rătăceşte în toate părţile, muşcând orice om sau animal îi va ieşi în cale.
  • 16 Răpciune
  • Conform credinţei populare, atingerea tainelor şi a cunoaşterii absolute o poate avea doar cel care va mânca din carnea şarpelui.
  • 17 Răpciune
  • Se spune că dacă Răpciune e cald, Brumărel va fi rece și umed.
  • 18 Răpciune
  • Cel ce nu lucrează ziua, flamanzeste noaptea.”[7]
  • 19 Răpciune
  • Conform tradiţiei, primul must care se stoarce, se dă ca ofrandă în ulcele noi. De asemenea, se toarnă pentru răposaţi primul must stors, iar după prima zi de cules se dă o petrecere, considerată un pas spre împăcarea cu cei trecuţi în nefiinţă.
  • 20 Răpciune
  • Timp de o săptămână de la primul stors de must, urmează seară de seară petreceri, ultima fiind un adevărat ospăţ îmbelşugat, care ţine până dimineaţă. În zonele viticole mari, erau chemate la lucru cuplurile tinere căsătorite, fapt ce le dădea posibilitatea să primească, din partea boierilor înstăriţi, pământ drept răsplată.
  • 21 Răpciune
  • Conform tradiţiei, în luna aceasta este „timpul” pentru gândul de sănătate, de prosperitate şi, între Sf. Mărie şi Ziua Crucii, ţăranii verifică livezile şi grădinile pentru a vedea ce e copt şi pregătit de cules.
  • 22 Răpciune
  • Târgul tradiţional al Cepei de la Asuaju de Sus, din Maramureş, celebrează în fiecare an, prin mâncăruri, băuturi specifice zonei, muzică şi voie bună, recoltele bogate de ceapă albă şi roşie din acel an. Cu cât este petrecerea mai mare, cu atât belşug va veni şi noul an.
  • 23 Răpciune
  • Mai bine țăran în picioare decât boier în genunchi.”
  • [8]
  • 24 Răpciune
  • Teclele sunt celebrate în această zi cu mare grijă şi teamă, deoarece ele pot provoca incendii şi ar putea îndruma lupii sau animalele sălbatice spre turmele de oi, vaci sau chiar gospodării. În general, nu se folosesc unelte ascuţie, nu se macină grăunţele, cositul este interzis, nu se merge în pădure după lemne, nici măcar nu se mătură în casă.
  • 25 Răpciune
  • Teclele erau sărbătorite şi în Zilele Berbecarilor (26-29 septembrie), de teamă ca lupii să nu atace berbecii în apropierea împerecherii oilor (14 octombrie – Slobozitul berbecilor sau Nunta oilor)[9].
  • 26 Răpciune
  • În zonele pastorele, în zilele de sărbă-toare, în care forţele distrugătoare puteau fi domolite doar prin interdicţii severe de muncă, nici măcar prelu-crarea lânii şi a pieilor nu era permisă.
  • 27 Răpciune
  • Pentru români, când masa e plină cu de toate, ea râde şi toată lumea este fericită. Ţăranii mâncau odinioară trei mese pe zi, punctele de reper fiind mişcarea soarelui pe cer, masa nu era niciodată goală, păstrându-se pe ea în permanenţă sarea şi pâinea.
  • 28 Răpciune
  • În această perioadă se culeg fructele iernatice, ele se adună cu mâna şi se sortează după mărime şi aspect. Înainte de a le pune la păstrare în piviniţă, se lasă la soare pentru a ieşi umezeala din ele.
  • Se spune că, dacă „eşti zgârcit la semănat, te vei căi la secerat!”
  • 29 Răpciune
  • În livezi pomii pitici se curăţă de frunzele dese, se fac gropi pentru pomii care vor fi altoiţi, iar acolo unde iarba s-a uscat şi pârjolit, se seamănă sămânţă de iarbă nouă şi flori de fân.
  • 30 Răpciune
  • Dacă mai sunt flori în câmp, livezi şi grădini, stupii nu se duc la iernat, ca albinele să mai poată aduna polenul florilor de toamnă.
    BIBLOGRAFIE:
  • [1] http://www.antrec.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=114
  • [2] Proverb românesc
  • [3] Proveb românesc
  • [4] Calendarul popular al românilor
  • [5] Zicală românească
  • [6] http://petrutapop.ro/calendar-popular/septembrie/credinte-populare-in-rapciune/
  • [7] Zicală românească
  • [8] Zicală românească
  • 9] http://www.crainou.ro/?module=displaystory     &story_id=2947&format=html