Pana Cristina Iuliana- Retete

LUNA LUI RĂPCIUNE

LUNA LUI RĂPCIUNE 

Gazda lunii SEPTEMBRIE în provocarea lansată de Gina Bradea, adică: http://pofta-buna.com/traditie-si-gastronomie-romaneasca-2/, este draga de Liliana Toma, cu al său minunat blog http://liligospodini.blogspot.ro/2015/09/traditie-si-gastronomie-romaneasca.html. Aduc în ultima zi a lunii, articolul despre tradiții și obiceuri românești, știute sau neștiute din luna lui Răpciune. Sper să vă încânte noul meu articol! Să vă fie de folos în ceilalți ani, deoarece tradițiile și obiceiurile nu se schimbă.
1 Răpciune
Tradiţia populară spune că Simion Stâlpnicul stă tot pe un stâlp, într-un picior, ţine cerul şi pământul cu mâinile ca să nu se prăbuşească. Din această cauză, dacă nu i se cinsteşte această zi, poate provoca cutremure şi poate elibera vânturile mari dintr-un butoi.
În această zi celor care lucrează le pot înţepeni picioarele sau chiar se pot transforma într-un stâlp de piatră.
2 Răpciune
Se spune că, dacă larvele de pe spatele frunzelor de stejar încă au aripi, anul viitor va fi unul roditor. În caz că acestea s-au transformat în insectă şi a zburat, anul care vine va fi unul secetos.
Şi dacă încă nu s-au ascuns sub pămân insectele roşii, numite popular „Văcuţele Domnului”, anul viitor va fi o recoltă bogată în usturoi.
3 Răpciune
Septembrie în viața satului tradițional, se află la hotarul dintre moarte și renaștere, închizând un ciclu și deschizând drumul pregătirilor pentru o nouă viață. Luna este împărțită în patru săptămâni: Săptămâna Sântămăriei Mici, Săptămâna Strugurilor, Săptămâna Averii și Săptămâna lui Mioi.[1]
4 Răpciune
„Tot omul are un dar şi un amar, dar unde prisoseşte darul, nu se mai bagă în seamă amarul”.[2]
5 Răpciune
„Oala împrumutată nu o vezi curată niciodată”.[3]
6 Răpciune
Se spune că atunci când Adam a fost alungat din Rai, a primit un hârleţ pentru a lucra pământul, iar Eva o cociorvă şi o frică pentru a putea avea grijă de bucătărie. Cociorva e nelipsită în casele ţăranilor, cu ea se scoate jarul din cuptor, el fiind inima bucătăriei tradiţionale româneşti.
7 Răpciune
Luna septembrie este numită Răpciune, Brumărel, sau Brumar cel mic, denumiri prevestitoare ale frigului ce va aduna oamenii în jurul sobei: „În Răpciuni copiii cad pe tăciuni”[4]. Numele de vinimeriu, viniceriu sau viniţel sunt legate de culesul viilor şi facerea vinului. În unele zone i se mai spune „Cumpănă”, pentru că zilele se potrivesc cu nopţile.
8 Răpciune
Arhanghelul Gabriel a anuţat naşterea Fecioarei Maria, după ce Ana şi Ioachim s-au rugat îndelung la Duhul Sfânt să nu-i lase fără urmaşi. Deşi ei au fost ironizaţi de comunitate pentru că nu puteau avea copii, nu şi-au lepădat credinţa în Dumnezeu şi nici nu au renuţat la viaţa lor virtuoasă, rugându-se în cotinuare. Tradiţia spune că în al cincizecilea an al căsătoriei lor, după 40 de zile de post, Ioachim a primit semnul de la Dumnezeau că vor avea urmaşi, pe Maria, care, în traducere simbolică, înseamnă spuma mării.
9 Răpciune
Fecioara Maria este considerată pro-tectoarea tuturor femeilor, în mod special al fetelor necăsătorite, a femeilor însărcinate, a mamelor şi a tuturor care cred în puterea lui Dumnezeu.
Se spune că, dacă femeile vor găti în ziua de Sf. Mărie Mică, vor arde mâncarea sau, în cel mai rău caz, vor opări copiii din greşeală cu mâncare, iar bărbaţii se vor accidenta rău dacă vor munci în gospodărie.
10 Răpciune
Acum se marchează sfârşitul verii, românii nu aprind focul în vatră deoarece se spune că acest lucru ar aduce ghinion şi boală. În această perioadă încep muncile agricole, semănatul grâului, secarei şi al orzului, culesul viilor, bătutul nucilor, doar astfel vor avea rod anul viitor, se jupuiesc ulmii (coaja va fi folosită primăvara la legatul viţei-de-vie).
11 Răpciune
12 Răpciune
Se spune că, dacă vor înflori scaieţii în luna lui Răpciune, va fi o toamnă lungă şi călduroasă. Dar, dacă rândunelele vor pleca devreme, va fi o iarnă aspră.
13 Răpciune
Dacă tună şi fulgeră în această perioadă, în luna lui Făurar din următorul an va fi zăpadă multă, iar anul va fi mănos.
14 Răpciune
„Ziua şarpelui” sau „Ziua Crucii” este marcată prin faptul că toate buruienile, florile, reptilele şi insectele întră în pământ ca să aştepte iarna. În trecut, anul era împărţit în două anotimpuri, vara, cu începere de Alexii (17 martie), şiiarna, ce vine odată cu închiderea pămân-tului, de Ziua Crucii (14 septembrie). Se mai spune că aceasta este ziua în care florile vorbesc între ele, ştiind că apoi se vor usca. Ziua Crucii este o zi prielnică pentru culegerea plantelor de leac, dar şi culesul viilor începe tot acum, de-aceea ziua poartă şi denumirea de „Cârstovul viilor”.[6]
15 Răpciune
Datorită faptului că şarpele îşi schimbă pielea, este considerat, în mitologia noastră, simbolul renaşterii ciclice a naturii, a vieţii care se înnoieşte.
Se spune că înaintea Zilei Crucii, toţi şerpii se adună pe un munte şi fac o mărgică, o piatră nestemată, bună de leac pentru toate bolile, apoi o bagă sub pământ. Se mai spune că, dacă un şarpe a muşcat un om sau animal, nu-l mai primeşte pământul, rătăceşte în toate părţile, muşcând orice om sau animal îi va ieşi în cale.
16 Răpciune
Conform credinţei populare, atingerea tainelor şi a cunoaşterii absolute o poate avea doar cel care va mânca din carnea şarpelui.
17 Răpciune
Se spune că dacă Răpciune e cald, Brumărel va fi rece și umed.
18 Răpciune
19 Răpciune
Conform tradiţiei, primul must care se stoarce, se dă ca ofrandă în ulcele noi. De asemenea, se toarnă pentru răposaţi primul must stors, iar după prima zi de cules se dă o petrecere, considerată un pas spre împăcarea cu cei trecuţi în nefiinţă.
20 Răpciune
Timp de o săptămână de la primul stors de must, urmează seară de seară petreceri, ultima fiind un adevărat ospăţ îmbelşugat, care ţine până dimineaţă. În zonele viticole mari, erau chemate la lucru cuplurile tinere căsătorite, fapt ce le dădea posibilitatea să primească, din partea boierilor înstăriţi, pământ drept răsplată.
21 Răpciune
Conform tradiţiei, în luna aceasta este „timpul” pentru gândul de sănătate, de prosperitate şi, între Sf. Mărie şi Ziua Crucii, ţăranii verifică livezile şi grădinile pentru a vedea ce e copt şi pregătit de cules.
22 Răpciune
Târgul tradiţional al Cepei de la Asuaju de Sus, din Maramureş, celebrează în fiecare an, prin mâncăruri, băuturi specifice zonei, muzică şi voie bună, recoltele bogate de ceapă albă şi roşie din acel an. Cu cât este petrecerea mai mare, cu atât belşug va veni şi noul an.
23 Răpciune
24 Răpciune
Teclele sunt celebrate în această zi cu mare grijă şi teamă, deoarece ele pot provoca incendii şi ar putea îndruma lupii sau animalele sălbatice spre turmele de oi, vaci sau chiar gospodării. În general, nu se folosesc unelte ascuţie, nu se macină grăunţele, cositul este interzis, nu se merge în pădure după lemne, nici măcar nu se mătură în casă.
25 Răpciune
Teclele erau sărbătorite şi în Zilele Berbecarilor (26-29 septembrie), de teamă ca lupii să nu atace berbecii în apropierea împerecherii oilor (14 octombrie – Slobozitul berbecilor sau Nunta oilor)[9].
26 Răpciune
În zonele pastorele, în zilele de sărbă-toare, în care forţele distrugătoare puteau fi domolite doar prin interdicţii severe de muncă, nici măcar prelu-crarea lânii şi a pieilor nu era permisă.
27 Răpciune
Pentru români, când masa e plină cu de toate, ea râde şi toată lumea este fericită. Ţăranii mâncau odinioară trei mese pe zi, punctele de reper fiind mişcarea soarelui pe cer, masa nu era niciodată goală, păstrându-se pe ea în permanenţă sarea şi pâinea.
28 Răpciune
În această perioadă se culeg fructele iernatice, ele se adună cu mâna şi se sortează după mărime şi aspect. Înainte de a le pune la păstrare în piviniţă, se lasă la soare pentru a ieşi umezeala din ele.
Se spune că, dacă „eşti zgârcit la semănat, te vei căi la secerat!”
29 Răpciune
În livezi pomii pitici se curăţă de frunzele dese, se fac gropi pentru pomii care vor fi altoiţi, iar acolo unde iarba s-a uscat şi pârjolit, se seamănă sămânţă de iarbă nouă şi flori de fân.
30 Răpciune
Dacă mai sunt flori în câmp, livezi şi grădini, stupii nu se duc la iernat, ca albinele să mai poată aduna polenul florilor de toamnă.


[1] http://www.antrec.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=114
[2] Proverb românesc
[3] Proveb românesc
[4] Calendarul popular al românilor
[5] Zicală românească
[6] http://petrutapop.ro/calendar-popular/septembrie/credinte-populare-in-rapciune/
[7] Zicală românească
[8] Zicală românească
(Visited 44 times, 1 visits today)

Leave a Review

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

1 2 3 4 5

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.